gravură - Universitatea Naţională de Arte
gravură - Universitatea Naţională de Arte
gravură - Universitatea Naţională de Arte
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
care permitea o mai mare acurateţe a <strong>de</strong>taliului, xilografia aînceput să <strong>de</strong>cadă. Declinul ei s-a accentuat în secolele XVII-XVIII-lea şi ar fi dispărut cu totul dacă n-ar fi salvat-o inovaţiiletehnice ale englezului Thomas Bewick (1753-1828) (Fig. 23)care a reintrodus tehnica wood-engraving, gravarea în lemnvertical, cu fibrele perpendiculare pe suprafaţa plăcii.Fig. 23. Bufniţa cu urechi mari <strong>de</strong> ThomasBewick, xilo<strong>gravură</strong> lemn în cap, Istoriapasărilor Englezeşti (Newcastle: imprimată<strong>de</strong> Sol. Hodgson for Beilby & Bewick, 1797),volumul 1, pagina 46.Fig. 24. Ilustraţie la Dante şi Virgil <strong>de</strong> Gustave Doré, xilo<strong>gravură</strong> lemn încap. (fragment)Fig. 25. Adolph Menzels, ilustraţie laGeschichte Friedrichs <strong>de</strong>s Grossen (1839-1842) <strong>de</strong> Franz Kluger, xilo<strong>gravură</strong> lemn încapFig. 26. Edvard Munch (1863-1944): AlteMänner und Knaben (Bătrâni şi copii),xilo<strong>gravură</strong>, lemn în fibră, 1905, 352 x 440mm52Tehnica lui a fost <strong>de</strong>zvoltată <strong>de</strong> artiştii <strong>de</strong> pe continent,în<strong>de</strong>osebi pentru împodobirea cărţilor: Bertall, Deveria,Dore, Grandville, Johannot, Meissonier, Monnier, Raffet, etc.în Franţa; Menzel (Fig. 25), cu celebrele sale creaţii pentruGeschichte Friedrichs <strong>de</strong>s Grossen (1839-1842) <strong>de</strong> FranzKluger, în Germania. Tradiţia gravurii în lemn longitudinal,tăiat în direcţia fibrelor, a fost reluată la sfârşitul secolului alXIX-lea, prin francezul Gauguin şi norvegianul Munch (Fig.26). Lucrările lor au inspirat mai târziu compoziţiile artiştilordin grupul Die Brucke, format la Dresda, în 1905: Ernst LudwigKirchner (Fig. 27), Erich Heckel, Karld Schmidt- Rottluff (Fig.28)şi Emil Nol<strong>de</strong> (Fig. 29). Odată cu reluarea acestei tradiţiiputem observa că tehnica <strong>de</strong> imprimare este aceeaşi darelaborarea lucrări, <strong>de</strong> cele mai multe, ori neagă proce<strong>de</strong>ul clasic<strong>de</strong> execuţie. Fibra lemnului este tăiată şi în plan transversal,textura lemnului <strong>de</strong>vine un mijloc <strong>de</strong> expresie nou, acci<strong>de</strong>ntelematerialului se transformă în semne grafice personalizândfiecare autor şi stil în parte.Putem aprecia astfel cum, aparente handicapuri aleunei tehnici sunt reconfigurate în semne plastice <strong>de</strong> o mareexpresivitate.Florin STOICIU