11.07.2015 Views

gravură - Universitatea Naţională de Arte

gravură - Universitatea Naţională de Arte

gravură - Universitatea Naţională de Arte

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

care permitea o mai mare acurateţe a <strong>de</strong>taliului, xilografia aînceput să <strong>de</strong>cadă. Declinul ei s-a accentuat în secolele XVII-XVIII-lea şi ar fi dispărut cu totul dacă n-ar fi salvat-o inovaţiiletehnice ale englezului Thomas Bewick (1753-1828) (Fig. 23)care a reintrodus tehnica wood-engraving, gravarea în lemnvertical, cu fibrele perpendiculare pe suprafaţa plăcii.Fig. 23. Bufniţa cu urechi mari <strong>de</strong> ThomasBewick, xilo<strong>gravură</strong> lemn în cap, Istoriapasărilor Englezeşti (Newcastle: imprimată<strong>de</strong> Sol. Hodgson for Beilby & Bewick, 1797),volumul 1, pagina 46.Fig. 24. Ilustraţie la Dante şi Virgil <strong>de</strong> Gustave Doré, xilo<strong>gravură</strong> lemn încap. (fragment)Fig. 25. Adolph Menzels, ilustraţie laGeschichte Friedrichs <strong>de</strong>s Grossen (1839-1842) <strong>de</strong> Franz Kluger, xilo<strong>gravură</strong> lemn încapFig. 26. Edvard Munch (1863-1944): AlteMänner und Knaben (Bătrâni şi copii),xilo<strong>gravură</strong>, lemn în fibră, 1905, 352 x 440mm52Tehnica lui a fost <strong>de</strong>zvoltată <strong>de</strong> artiştii <strong>de</strong> pe continent,în<strong>de</strong>osebi pentru împodobirea cărţilor: Bertall, Deveria,Dore, Grandville, Johannot, Meissonier, Monnier, Raffet, etc.în Franţa; Menzel (Fig. 25), cu celebrele sale creaţii pentruGeschichte Friedrichs <strong>de</strong>s Grossen (1839-1842) <strong>de</strong> FranzKluger, în Germania. Tradiţia gravurii în lemn longitudinal,tăiat în direcţia fibrelor, a fost reluată la sfârşitul secolului alXIX-lea, prin francezul Gauguin şi norvegianul Munch (Fig.26). Lucrările lor au inspirat mai târziu compoziţiile artiştilordin grupul Die Brucke, format la Dresda, în 1905: Ernst LudwigKirchner (Fig. 27), Erich Heckel, Karld Schmidt- Rottluff (Fig.28)şi Emil Nol<strong>de</strong> (Fig. 29). Odată cu reluarea acestei tradiţiiputem observa că tehnica <strong>de</strong> imprimare este aceeaşi darelaborarea lucrări, <strong>de</strong> cele mai multe, ori neagă proce<strong>de</strong>ul clasic<strong>de</strong> execuţie. Fibra lemnului este tăiată şi în plan transversal,textura lemnului <strong>de</strong>vine un mijloc <strong>de</strong> expresie nou, acci<strong>de</strong>ntelematerialului se transformă în semne grafice personalizândfiecare autor şi stil în parte.Putem aprecia astfel cum, aparente handicapuri aleunei tehnici sunt reconfigurate în semne plastice <strong>de</strong> o mareexpresivitate.Florin STOICIU

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!