11.07.2015 Views

gravură - Universitatea Naţională de Arte

gravură - Universitatea Naţională de Arte

gravură - Universitatea Naţională de Arte

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Cap.IV. Înalta specificitate a gravurii ca răspuns latematica materialităţiiFig. 27. Antoine Watteau. 1684-1721. Panou<strong>de</strong>corativ. Toamna. Desen în sepia.MuzeulErmitajIV.3.Perfecționarea tehnicilor <strong>de</strong> figurareale gravurii, în perspectivă istoricăDin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al materialităţii impuse <strong>de</strong> ariaaplicativităţii va fi instructiv <strong>de</strong> pus in lumină modul diferitîn care cele două structuri, percepţie-figurare vor <strong>de</strong>terminaoperaţiunile <strong>de</strong> percepere (şi <strong>de</strong> figurare) să urmărească rutedistincte <strong>de</strong> alegere a reperelor oferite <strong>de</strong> vizibil pentru a sesizaobiectiv realul şi <strong>de</strong>-al figura.În cazul percpţiei artistice, aceste două etape sunt mereucomplementare, nu neapărat succesive ci a<strong>de</strong>sea concomitente.Tipurile <strong>de</strong> teme pe care şi le propune percepţia-figurareasunt <strong>de</strong>ci cele amintite: <strong>de</strong>limitarea, traducerea volumelor,materialitatea.În esenţă, se va reliefa faptul că, indiferent cu ce opţiunidistincte faţă <strong>de</strong> reperele reale va opera fiecare observator artist,rostul final al oricăruia va rămâne acelaşi: in<strong>de</strong>ntificarea formeireale.Proiectele pentru plăcile ce urmau a fi incizate saugravate erau în consecinţă realizate cu semne care trebuiauatent respectate, ocolite prin priceperea şi disciplina meşterilorgravori.Elementele <strong>de</strong> limbaj fundamentale - linia şi punctul- erau subordonate ţelurilor <strong>de</strong> bază ale figurării, acelea <strong>de</strong> a<strong>de</strong>fini, <strong>de</strong> a limpezi în spaţiu expresivitatea formelor. În fiecaretehnică tradiţională aveau să se ivească tipuri <strong>de</strong> semne şiformule specifice pentru rezolvarea acestor <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rate şi în egalămăsură, sculele <strong>de</strong> incizat şi gravat aveau să capete performanţeorientate către aceste rosturi.Problema evocării şi traducerii formelor prin tehnicile<strong>de</strong> figurare specifice genuluiPlecând <strong>de</strong> la această provocare şi <strong>de</strong> la răspunsurileoferite <strong>de</strong> breaslă pentru rezolvarea ei, se pot in<strong>de</strong>ntifica douărute <strong>de</strong> interes, două tipuri <strong>de</strong> intervenţie asupra semnelor.Fig. 28. Huquier. Autum. Gravură în dăltiţădupă o pictură <strong>de</strong>corativă <strong>de</strong> Watteau.Muzeul Ermitaj1521.-cea care simplifică semnele dar lăsându-le acestora încontinuare rolul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>sena.Operaţiunile <strong>de</strong> organizare a semnelor plasticeaparţinând acestei rute ar putea fi patronate <strong>de</strong> o “geometrie a<strong>de</strong>finirii”.2.-cea care <strong>de</strong>scompune griurile în semne simplificate careFlorin STOICIU

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!