articole şi eseuri - Revista HELIS

EDUCAŢIE ŞI SPERANŢE DE VIITORÎntr-o perioadă în care ţara se confruntă cu urgiile unei iernisiberiene, la care se adaugă convulsiile sociale, politice şiproblemele vieţii de zi cu zi, a discuta despre cultură şi viitor cadespre un act de normalitate pare cel puţin ciudat. Trăim vremuritulburi şi preocupările noastre prioritare sunt de natură materială,parcă pentru a-i da dreptate lui Aristotel că oamenii trebuie maiîntâi să trăiască şi abia apoi să trăiască frumos. Prinşi în vârtejulexistenţei cotidiene şi a grijii obsesive de a ne adapta, nu avemvreme de reflecţii adânci. Sau, răspundem din perspectiva unuihedonism de joasă speţă şi a unui orizont existenţial limitat.Suntem antrenaţi într-un ritm de viaţă stresant şi încercăm să neadaptăm într-o lume trepidantă, tot mai greu de înţeles.Cu toate acestea, suntem obligaţi, prin natura lucrurilor, săvedem şi dincolo de realitatea palpabilă. Să sperăm că momentuldificil pe care îl traversăm va fi depăşit, că vom putea privi înaintede pe alte poziţii ce sunt educaţia şi cultura pentru şcoala demâine. Dintr-o astfel de postură am căutat să răspund întrebărilorliceenei Elena Dumitru - devenită reporter - pentru o revistăeditată pe plan local de Colegiul Naţional ,,Grigore C. Moisil” dinUrziceni.. Chiar dacă de atunci au trecut câţiva ani, credem căîntrebările şi răspunsurile nu sunt perimate. Ne exprimămsperanţa că cititorii revistei ,,Helis”ne vor împărtăşi aceastăopinie.Reporter: La ce s-ar reduce, în ziua de azi, idealul unui om?Chiar dacă întrebarea pare simplă, răspunsul nu este nici pedeparte uşor şi nu poate fi nici univoc. Însăşi noţiunea de ,,ideal” estepolisemantică, idealul însemnând fie ceea ce este perfect, desăvârşit,fie ceea ce se referă la domeniul ideilor, fie scopul suprem spre carese îndreaptă în mod conştient şi metodic activitatea creatoare umană114