memorii cuprinzând povestea vieţii sale recunoaşte că, în 1980, aintervenit pe lângă autorităţile comuniste ale epocii pentru scoatereade pe piaţă a volumului IX al Operelor complete ale poetuluipublicate de Academia Română, apreciind că ,,în acest volum erausălbatice atacuri la adresa evreilor” 183 , cuprinzând idei periculoasece îndemnau făţiş la pogrom, evreii fiind comparaţi cu lăcustele caretrebuiau strivite sub picioare.Crearea României Mari, consideră autorii Raportului, nu aschimbat prea mult modul de gândire <strong>şi</strong> acţiune cu privire laproblema evreiască. Ca partid politic, liberalii considerau că evreiitrebuiau îndepărtaţi de la controlul asupra industriei <strong>şi</strong> controluluibancar. În 1934, este emisă ,,Legea pentru folosirea personaluluiromân în întreprinderi”, care cerea ca minimum 80 % din personaluldin economie, industrie, comerţ <strong>şi</strong> antreprize civile <strong>şi</strong> cel puţin 50 %din conducerea administrativă să fie de origine română (,,Numerusclausus”). În 1935, ia fiinţă Partidul Naţional-Creştin, condus deOctavian Goga <strong>şi</strong> A.C. Cuza, antisemiţi declaraţi. Profesor deeconomie politică <strong>şi</strong> finanţe la Universitatea din Ia<strong>şi</strong>, A.C. Cuzacondamna pe evrei ca sursă a oricărei probleme aflate în discuţie.Antisemitismul a fost elementul central al ideologiei Gărzii deFier: ,,Misiunea istorică a generaţiei noastre este rezolvareaproblemei jidoveşti” 184 , preciza Corneliu Zelea Codreanu,conducătorul acesteia, în Circulara nr. 119 din 1937, el mărturisindcă s-a inspirat din ideile lui Conta, Alecsandri, Kogălniceanu,Eminescu, Haşdeu, Xenopol, A.C. Cuza. Campusurile universitareerau centre de acţiune a manifestărilor antisemite.Anul 1936 a fost începutul apropierii României de Germania,explicaţia constând în aceea că românii doreau să ţină sub controlrevizionismul maghiar <strong>şi</strong> să protejeze România împotrivapotenţialelor ameninţări sovietice. ,,Faptul că antisemitismuldevenise în Germania doctrină oficială de stat a încurajatantisemitismul de pretutindeni <strong>şi</strong> mai ales pe cel din România” 185 ,183Şef Rabin Dr. Moses Rosen, Primejdii, încercări, miracole, Ediţia a II-a,Editura Hasefer, Bucureşti, 1991, pp. 272-273.184Apud Raport, op. cit., p. 44.185Raport final, op. cit., p. 57.197
evenimentele precipitându-se în anii următori. Nu putem intra îndetalii istorice, dar imediat după ce au intrat în guvernul lui IonAntonescu legionarii au abuzat de evrei: bătăi, arestări la întâmplare,tortură, arestări la întâmplare, concedieri masive din sectorulserviciilor publice, boicotarea economică a afacerilor evreieşti 186 . Pefondul adversităţii lor faţă de Ion Antonescu, legionarii vor organizao rebeliune (21–23 ianuarie 1941), în timpul căreia se produce unadevărat pogrom la Bucureşti <strong>şi</strong> căruia i-au căzut victime 125 deevrei <strong>şi</strong> s-au înregistrat numeroase pagube materiale. El va fi urmatde pogromul de la Ia<strong>şi</strong>, produs pe fondul ordinului lui Ion Antonescuca evreii să fie expulzaţi din Moldova. Victimele au fost înghesuiteîn ,,trenurile morţii”, autorii Raportului final apreciind că intenţia deexterminare a fost clară chiar de la bun început. În raportul oficial,autorităţile române au afirmat că 1900 de evrei au fost îmbarcaţi întren, dintre care au murit 1194, în vreme ce Comunitatea evreiascăavansează cifra de 14.000 de evrei uci<strong>şi</strong> în timpul pogromului de laIa<strong>şi</strong>. Zguduit de veştile despre masacrul de la Ia<strong>şi</strong>, scriitorul MihailSebastian – el însu<strong>şi</strong> evreu - comentează în vara anului 1941 reacţiapublică românească care se întinde pe un larg diapazon, întreostilitate, indiferenţă <strong>şi</strong> compasiune: ,,Nenorocirea e că nimeni nuare nici un amestec. Toată lumea dezaprobă, toată lumea eindignată – dar nu mai puţin fiecare e o rotiţă în această imensăuzină antisemită care e statul român, cu birourile, autorităţile,presa, instituţiile, legile <strong>şi</strong> procedeele lui” 187 .Ne-am fi aşteptat ca, după înăbu<strong>şi</strong>rea rebeliunii legionare <strong>şi</strong>intenţia declarată de a pedepsi drastic asasinatele antisemite comisede legionari, Ion Antonescu să dea dovadă de tact diplomatic înprivinţa rezolvării problemei evreieşti din România. Raportul finalconchide însă că, în esenţă, membrii Gărzii de Fier <strong>şi</strong> Antonescu aumanifestat atitudini similare în privinţa acestei probleme, iarconfruntarea dintre cele două tabere adverse a fost confruntată maicurând de faptul că legionarii voiau totul <strong>şi</strong> voiau imediat, în timp ceAntonescu avea acela<strong>şi</strong> scop, dar intenţiona să obţină ceea ce dorea186Idem, p. 107.187Idem, pp. 389–290.198
- Page 2 and 3:
GRIGORE SPERMEZANRĂTĂCIND PRINTRA
- Page 4 and 5:
CUPRINSCuvânt înainte ………
- Page 6 and 7:
CUVÂNT ÎNAINTEÎntr-o perioadă
- Page 8:
naţională. Să avem curajul să n
- Page 12 and 13:
CULTURĂ ŞI DESTIN,,Când te înt
- Page 14:
cunoaşterii a lui Lucian Blaga. St
- Page 17 and 18:
Ştim că dorita racordare de după
- Page 19 and 20:
istorice fanteziste din mintea occi
- Page 21 and 22:
Australia apare următoarea caracte
- Page 23 and 24:
Mircea Eliade. Daco-romanii au fost
- Page 25 and 26:
vadă stele mai frumoase, dar acest
- Page 27 and 28:
valoare. Uşor de sesizat, valoarea
- Page 29 and 30:
umanitatea oamenilor aparţinând a
- Page 31 and 32:
un cunoscut diplomat român într-u
- Page 33 and 34:
aceste lucrări în rândul elevilo
- Page 35 and 36:
ROMÂNII VĂZUŢI DE ALŢII: O SCRI
- Page 37 and 38:
VĂZUŢI DE ALŢIIUn prieten român
- Page 39 and 40:
Este în fapt judecata unui om care
- Page 41 and 42:
Michael-TitusaDr. C.LondrHelis, rev
- Page 43 and 44:
TITU MAIORESCU - FONDATORUL SOCIET
- Page 45 and 46:
decretele domneşti ale lui Alexand
- Page 47 and 48:
Universităţii din Iaşi (la numai
- Page 49 and 50:
mare, judecând după opera lui, î
- Page 51 and 52:
urmăreau câştigarea unor partiza
- Page 53 and 54:
extraordinarele merite ale acestei
- Page 55 and 56:
noi toţi prietenii d-tale (şi nu
- Page 57:
cea mai înaltă politică a cultur
- Page 60 and 61:
versurile cu răbdare de artizan. ,
- Page 62 and 63:
găseşte deplina realizare în act
- Page 64 and 65:
pe lună. În iulie 1886 îşi ia b
- Page 66 and 67:
C’est le pays de Dieu, c’est la
- Page 68 and 69:
vă ,,omul mic” îşi iroseşte
- Page 70 and 71:
împreună cu restul lotului şi co
- Page 72 and 73:
eznei, care despică întunericul f
- Page 75:
II. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC -
- Page 78 and 79:
dintre neamurile cele mai cultivate
- Page 80 and 81:
Am auzit, nu rareori, opinia că re
- Page 82 and 83:
oameni a căror grijă prioritară
- Page 85 and 86:
CARE ESTE DIMENSIUNEA REALĂ A REFO
- Page 87:
aceste întrebări şi la multe alt
- Page 90 and 91:
Dacă toate metodele noastre de pre
- Page 93 and 94:
DEMNITATEA PROFESIEIÎntr-o societa
- Page 95:
consideră adesea, dimpotrivă, cre
- Page 98 and 99:
trebuie să laşi ceva în urma ta,
- Page 100 and 101:
politică, occidentalii luându-şi
- Page 102 and 103:
101
- Page 104 and 105:
protejeze de influenţele nocive al
- Page 106 and 107:
Reeditarea Elementelor de etică po
- Page 108 and 109:
un anumit set de valori posibil în
- Page 110 and 111:
109
- Page 112 and 113:
până la desfigurare (...)”, ar
- Page 114 and 115:
mai fi original. E adevărat că or
- Page 116 and 117:
în toate domeniile ei. Bănuiesc c
- Page 118 and 119:
obosească, nimeni nu mai are timp
- Page 120 and 121:
ămânem mereu oameni care nu uită
- Page 122 and 123:
tendinţa de a nu fi interesat de c
- Page 124 and 125:
clasice, după celebra expresie a s
- Page 126 and 127:
Când nu avem cultul cuvântului, c
- Page 128 and 129:
127
- Page 130 and 131:
129
- Page 132 and 133:
preferat să-şi utilizeze propria-
- Page 134 and 135:
133
- Page 136 and 137:
asă, care însă e indolent şi tr
- Page 138 and 139:
celui care duce până la ultimele
- Page 140 and 141:
espectă zeii cetăţii, teoriile e
- Page 142 and 143:
mi-au lipsit, atenieni, ci neruşin
- Page 144 and 145:
eronată că popoarele de azi şi v
- Page 146 and 147:
- au capacitatea de a urmări în p
- Page 148 and 149: Filosoful nu are de ce să se team
- Page 150 and 151: se ,,purifice”, să se elibereze
- Page 152 and 153: perfecţiune a vieţii creştine, r
- Page 154 and 155: SOCRATE - PRECURSOR DE GENIU AL GÂ
- Page 156 and 157: poate fi considerată ,,raţionalis
- Page 158 and 159: secretul anticilor? Eu sugerez că
- Page 160 and 161: vorbă cu toţi aceia pe care îi
- Page 162 and 163: lui Socrate fiind aceea că veritab
- Page 164 and 165: demonstrează şi nu clarifică nim
- Page 166 and 167: În acest sens, poate fi făcută o
- Page 168 and 169: deosebeşte radical de aceea a sofi
- Page 170 and 171: cunoaşterii supreme este cunoaşte
- Page 172 and 173: Socrate cel mai genial deşteptăto
- Page 174 and 175: moarte” ducând la cunoaşterea d
- Page 176 and 177: instanţieri ale claselor de obiect
- Page 178 and 179: E o carte care îndeamnă la reflec
- Page 180 and 181: nici n-a pretins că desăvârşeş
- Page 182 and 183: apreciere şocantă afirmând că p
- Page 184 and 185: pentru acela care vrea să le desci
- Page 186 and 187: ,,Crampa mintală” generatoare de
- Page 188 and 189: pentru toţi”, orientarea către
- Page 190 and 191: CONOTAŢIILE ETICE ALE HOLOCAUSTULU
- Page 192 and 193: majuscule)” 166 . Acelaşi sens f
- Page 194 and 195: noiembrie 2004. Concluzia Raportulu
- Page 196 and 197: lui Hitler nu a schimbat ideologia
- Page 200 and 201: gradual, folosind metode diferite 1
- Page 202 and 203: indignare, oroare, ură şi dispre
- Page 204 and 205: în vina colectivă”, deşi într
- Page 206 and 207: necesară realizarea unei distincţ
- Page 208 and 209: exterminare de la Auschwitz, mulţi
- Page 210 and 211: evoluţii spre o societate modernă
- Page 212 and 213: în viitor. Preconizatele şi aşte
- Page 214 and 215: presupune cultivarea aptitudinilor
- Page 216: 215