articole şi eseuri - Revista HELIS

în toate domeniile ei. Bănuiesc că la acest din urmă sens te referi, caatare voi încerca să-mi susţin opiniile referindu-mă la un „idealeducaţional”, la ceea ce aşteaptă societatea din partea membrilor ei,precizând că nu există un singur ideal şi că istoria a arătat mutaţiisemnificative cu privire la acesta.La limită, am putea spune că idealul educaţional al Sparteiantice a fost ,,militarul”, cel al Atenei antice era ,,kalokagathion”(omul frumos şi bun), cel al Angliei de acum câteva sute de anifiind ,,gentleman”-ul, aşa cum în Germania a fost propus în secolul alXIX-lea ca ideal ,,omul de caracter” etc., fiind greu de crezut căunele din ele ar fi actualmente depăşite. Cunosc prea puţin despreidealurile altor naţiuni din ziua de azi, dar cred că problema trebuievăzută din perspectiva tinerilor unei Românii aflată într-ointerminabilă ,,tranziţie spre economia de piaţă”, viitorul acestoradovedindu-se, din păcate, sumbru. Trăim într-o societate înschimbare, supusă unor continue mutaţii economice, sociale şiculturale şi avem spectrul obsedant al zilei de mâine, grija pentruasigurarea existenţei cotidiene absorbindu-ne aproape total. Aşa seexplică faptul că între ,,a fi” şi ,, avea” accentul cade pe a douapreocupare.Nu mai preţuim oamenii după valoarea lor intrinsecă, ci dupăceea ce posedă (bani, autoturisme de lux, confort de tip occidentaletc.), ceea ce înseamnă efectiv o răsturnare a valorilor, materialismul– sau, mai degrabă, materialitatea vulgară - câştigând net în bătăliacu spiritualitatea. Televiziunile uită adesea să invite în studiourile lorpe adevăraţii oameni de cultură, dar ecranul ne este invadat de felulde învârtiţi deveniţi miliardari în ultimii ani, realizaţi din punct devedere material, cu succes în ,,afaceri” şi cu tupeu cât încape, darcam certaţi cu limba română şi normele gramaticale, deşi ne oferăsfaturi despre cum să reuşim în viaţă, ca şi cum ei înşişi ar fi idealulspre care trebuie să ne îndreptăm.Ar fi absurd să dispreţuim valorile materiale, dar ar trebuim săreflectăm mai mult dacă nu cumva, punând prea mare preţ pe lucruri,riscăm să nu preţuim propria viaţă. Cred că idealul tinerilor de azi artrebui să fie preocuparea pentru realizarea propriei împliniri şi pentrua deveni cetăţeni demni ai ţării lor, adică pur şi simplu oameni. Ei nu115