articole şi eseuri - Revista HELIS

More documents

Recommendations

Info

perfecţiune a vieţii creştine, rămânând strâns legată de categoriileprofane care sunt pacea sufletului, absenţa pasiunilor, viaţa conformnaturii şi raţiunii. Pentru Evagrie, moartea – pentru care seantrenează acest filosof care este călugărul – înseamnă extirpareatotală a pasiunilor, pentru a atinge perfecta detaşare de corp ceprocură apatheia, absenţa pasiunilor.Putem observa aici multe analogii între viaţa filosofică profanăşi cea monastică: filosoful antic însă nu se retrage nici în deşert, niciîn mănăstire, el trăieşte în lume exercitând uneori chiar şi o viaţăpolitică. Este evident că gândirea creştină a împrumutat de lafilosofia antică anumite exerciţii spirituale, dar ele îşi găsesc loculîntr-un ansamblu mai vast de practici creştine. În fond, creştinismuls-a prezentat ca o filosofie în sensul antic al cuvântului, ca un mod şio opţiune de viaţă ce implică un anumit discurs, alegerea vieţii întruHristos. Ca mod de viaţă, creştinismul a asimilat şi integrat multeelemente ale filosofiei tradiţionale greco-romane, precum stoicismulşi platonismul, dar nu şi epicureismul, în care teologii creştini vedeauacea ,,doctrină bună pentru porci” şi care exaltă plăcerile vulgare,inferioare, considerată adevărat îndemn anticreştin în sensul căacordă prioritate trupului păcătos în faţa sufletului nemuritor.Am punctat aici câteva repere ale efectelor sociale teoretice şipractice ale concepţiei filosofiei înţelese ca ,,pregătire pentrumoarte”, idee reluată şi şi de gânditori moderni şi contemporani.Chiar dacă ideea dezvoltată aici este amendabilă, să nu uităm că,,interpretarea a unei opera este un ideal vid şi oimposibilitate” 81 . În filosofia antică greacă este prezent idealul ,,atrăi aproape de zei”, care nu e un deziderat abstract ci determina unanumit comportament având ca scop atingerea unei stări ontologiceprin care se conferea fiinţei umane o dimensiune universală,,,pregătirea pentru moarte” ducând la cunoaşterea de sine, dar şi afiinţei ca fiinţă, a lumii perfecte şi eterne. Mai este vie astăziconcepţia antică a filosofiei? Dacă prin filosofie înţelegem nu unsimplu discurs teoretic, ci ca o practică, o asceză şi o transformare de81Ilie Pârvu, Cum se interpretează operele filosofice, Editura Punct, Bucureşti,2001, p. 46.151
sine, atunci această concepţie este mereu ,,actuală” şi poate fi mereureactualizată.Helis, revistă de cultură, Slobozia, supliment februarie 2008152
Page 2 and 3:
GRIGORE SPERMEZANRĂTĂCIND PRINTRA
Page 4 and 5:
CUPRINSCuvânt înainte ………
Page 6 and 7:
CUVÂNT ÎNAINTEÎntr-o perioadă
Page 8:
naţională. Să avem curajul să n
Page 12 and 13:
CULTURĂ ŞI DESTIN,,Când te înt
Page 14:
cunoaşterii a lui Lucian Blaga. St
Page 17 and 18:
Ştim că dorita racordare de după
Page 19 and 20:
istorice fanteziste din mintea occi
Page 21 and 22:
Australia apare următoarea caracte
Page 23 and 24:
Mircea Eliade. Daco-romanii au fost
Page 25 and 26:
vadă stele mai frumoase, dar acest
Page 27 and 28:
valoare. Uşor de sesizat, valoarea
Page 29 and 30:
umanitatea oamenilor aparţinând a
Page 31 and 32:
un cunoscut diplomat român într-u
Page 33 and 34:
aceste lucrări în rândul elevilo
Page 35 and 36:
ROMÂNII VĂZUŢI DE ALŢII: O SCRI
Page 37 and 38:
VĂZUŢI DE ALŢIIUn prieten român
Page 39 and 40:
Este în fapt judecata unui om care
Page 41 and 42:
Michael-TitusaDr. C.LondrHelis, rev
Page 43 and 44:
TITU MAIORESCU - FONDATORUL SOCIET
Page 45 and 46:
decretele domneşti ale lui Alexand
Page 47 and 48:
Universităţii din Iaşi (la numai
Page 49 and 50:
mare, judecând după opera lui, î
Page 51 and 52:
urmăreau câştigarea unor partiza
Page 53 and 54:
extraordinarele merite ale acestei
Page 55 and 56:
noi toţi prietenii d-tale (şi nu
Page 57:
cea mai înaltă politică a cultur
Page 60 and 61:
versurile cu răbdare de artizan. ,
Page 62 and 63:
găseşte deplina realizare în act
Page 64 and 65:
pe lună. În iulie 1886 îşi ia b
Page 66 and 67:
C’est le pays de Dieu, c’est la
Page 68 and 69:
vă ,,omul mic” îşi iroseşte
Page 70 and 71:
împreună cu restul lotului şi co
Page 72 and 73:
eznei, care despică întunericul f
Page 75:
II. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC -
Page 78 and 79:
dintre neamurile cele mai cultivate
Page 80 and 81:
Am auzit, nu rareori, opinia că re
Page 82 and 83:
oameni a căror grijă prioritară
Page 85 and 86:
CARE ESTE DIMENSIUNEA REALĂ A REFO
Page 87:
aceste întrebări şi la multe alt
Page 90 and 91:
Dacă toate metodele noastre de pre
Page 93 and 94:
DEMNITATEA PROFESIEIÎntr-o societa
Page 95:
consideră adesea, dimpotrivă, cre
Page 98 and 99:
trebuie să laşi ceva în urma ta,
Page 100 and 101:
politică, occidentalii luându-şi
Page 102 and 103: 101
Page 104 and 105: protejeze de influenţele nocive al
Page 106 and 107: Reeditarea Elementelor de etică po
Page 108 and 109: un anumit set de valori posibil în
Page 110 and 111: 109
Page 112 and 113: până la desfigurare (...)”, ar
Page 114 and 115: mai fi original. E adevărat că or
Page 116 and 117: în toate domeniile ei. Bănuiesc c
Page 118 and 119: obosească, nimeni nu mai are timp
Page 120 and 121: ămânem mereu oameni care nu uită
Page 122 and 123: tendinţa de a nu fi interesat de c
Page 124 and 125: clasice, după celebra expresie a s
Page 126 and 127: Când nu avem cultul cuvântului, c
Page 128 and 129: 127
Page 130 and 131: 129
Page 132 and 133: preferat să-şi utilizeze propria-
Page 134 and 135: 133
Page 136 and 137: asă, care însă e indolent şi tr
Page 138 and 139: celui care duce până la ultimele
Page 140 and 141: espectă zeii cetăţii, teoriile e
Page 142 and 143: mi-au lipsit, atenieni, ci neruşin
Page 144 and 145: eronată că popoarele de azi şi v
Page 146 and 147: - au capacitatea de a urmări în p
Page 148 and 149: Filosoful nu are de ce să se team
Page 150 and 151: se ,,purifice”, să se elibereze
Page 154 and 155: SOCRATE - PRECURSOR DE GENIU AL GÂ
Page 156 and 157: poate fi considerată ,,raţionalis
Page 158 and 159: secretul anticilor? Eu sugerez că
Page 160 and 161: vorbă cu toţi aceia pe care îi
Page 162 and 163: lui Socrate fiind aceea că veritab
Page 164 and 165: demonstrează şi nu clarifică nim
Page 166 and 167: În acest sens, poate fi făcută o
Page 168 and 169: deosebeşte radical de aceea a sofi
Page 170 and 171: cunoaşterii supreme este cunoaşte
Page 172 and 173: Socrate cel mai genial deşteptăto
Page 174 and 175: moarte” ducând la cunoaşterea d
Page 176 and 177: instanţieri ale claselor de obiect
Page 178 and 179: E o carte care îndeamnă la reflec
Page 180 and 181: nici n-a pretins că desăvârşeş
Page 182 and 183: apreciere şocantă afirmând că p
Page 184 and 185: pentru acela care vrea să le desci
Page 186 and 187: ,,Crampa mintală” generatoare de
Page 188 and 189: pentru toţi”, orientarea către
Page 190 and 191: CONOTAŢIILE ETICE ALE HOLOCAUSTULU
Page 192 and 193: majuscule)” 166 . Acelaşi sens f
Page 194 and 195: noiembrie 2004. Concluzia Raportulu
Page 196 and 197: lui Hitler nu a schimbat ideologia
Page 198 and 199: memorii cuprinzând povestea vieţi
Page 200 and 201: gradual, folosind metode diferite 1
Page 202 and 203:
indignare, oroare, ură şi dispre
Page 204 and 205:
în vina colectivă”, deşi într
Page 206 and 207:
necesară realizarea unei distincţ
Page 208 and 209:
exterminare de la Auschwitz, mulţi
Page 210 and 211:
evoluţii spre o societate modernă
Page 212 and 213:
în viitor. Preconizatele şi aşte
Page 214 and 215:
presupune cultivarea aptitudinilor
Page 216:
215
show all

articole şi eseuri - Revista HELIS

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?