articole şi eseuri - Revista HELIS

More documents

Recommendations

Info

C’est le pays de Dieu, c’est la terre bénie!”- Muse, tu diras vrai:Car c’est la Roumanie.Jos pe pământuri care aproape-s asfinţite,Între un mare fluviu, un fluviu împărat,Şi piscuri cu păduri de taine năpădite,Străluminat vedea-vei şi-n înflorire plaiul,Şi dacă-aşa văzându-l vei spune: “Este raiul,Ţara lui Dumnezeu, blagoslovită glia”,O, Muză, drept vei spune:căci este România.(În româneşte de Victoria Ana Tăuşan)Personalitatea Iuliei Hasdeu are semnificaţia unui destindeschis spre posteritate.2004Notă: Acest articol se bazează pe prefaţa semnată de CrinaDecusară-Bocşan la volumul Iulia Hasdeu: Scrieri alese, Editura Minerva,Bucureşti, 1988.65
ÎNŢELEPCIUNEA VIEŢIIÎn primăvara lui 1989, când - ,,împăcat cu sine şi cu aceastălume” - trecea hotarul celor veşnice la aproape 77 de ani, puţinidintre contemporanii noştri îl cunoşteau la adevărata dimensiune peNicolae Steinhardt, cel convertit în ultima parte a vieţii în monahulNicolae de la mănăstirea maramureşeană Rohia. A fost însăîndeajuns apariţia postumă a ediţiei princeps a lucrării sale Jurnalulfericirii (1991) pentru ca publicul românesc iubitor de cultură să aibărevelaţia unei personalităţi fascinante, de o rară complexitate şiprofunzime, oricând încadrabilă celor ale prietenilor şi colegilor săide generaţie Mircea Eliade, Constantin Noica sau Emil Cioran.Înfruntând cu stoicism vitregiile vieţii, Steinhardt şi-a asumatcondiţia de înţelept, convins fiind de justeţea observaţiei lui Sartre:nu contează ce face istoria din tine, ci ceea ce faci tu din ceea ce afăcut istoria din tine.Fidel memoriei acestui om de excepţie, universitarul FlorianRoatiş editează lucrarea N. Steinhardt în interviuri şi corespondenţă(Editura Helvetica, Baia Mare, 2001), cel de-al treilea volum al serieiCaietele de la Rohia, punând la dispoziţia celor interesaţi destulemateriale inedite ce permit formarea unei imagini mai adecvatedespre intelectualul rasat şi remarcabilul cugetător care a cunoscut,,fericirea de a fi creştin”. În prefaţă, editorul remarcă că autorulacestor corespondenţe a fost un om de carte în cel mai deplin înţelesal cuvântului, ,,ispita lecturii fiind una căreia Steinhardt nu a putut săi se sustragă nici înainte, nici după ce a îmbrăcat haina monahală laRohia. Este nu numai un cititor împătimit, care-şi găseşte în cărţihrana sufletească de care are atâta nevoie, ci şi un fin analist, cu unacut simţ al valorii” (p. 7).Interviurile şi corespondenţa (purtată, printre alţii, cu SergiuAl-George, Ion Caraion, Mircea Eliade şi Virgil Nemoianu) permitreconstituirea unei adevărate filosofii practice, ale cărei principiiSteinhardt a avut tăria de a le aplica în viaţă. Am reţinut observaţia66
Page 2 and 3:
GRIGORE SPERMEZANRĂTĂCIND PRINTRA
Page 4 and 5:
CUPRINSCuvânt înainte ………
Page 6 and 7:
CUVÂNT ÎNAINTEÎntr-o perioadă
Page 8:
naţională. Să avem curajul să n
Page 12 and 13:
CULTURĂ ŞI DESTIN,,Când te înt
Page 14:
cunoaşterii a lui Lucian Blaga. St
Page 17 and 18: Ştim că dorita racordare de după
Page 19 and 20: istorice fanteziste din mintea occi
Page 21 and 22: Australia apare următoarea caracte
Page 23 and 24: Mircea Eliade. Daco-romanii au fost
Page 25 and 26: vadă stele mai frumoase, dar acest
Page 27 and 28: valoare. Uşor de sesizat, valoarea
Page 29 and 30: umanitatea oamenilor aparţinând a
Page 31 and 32: un cunoscut diplomat român într-u
Page 33 and 34: aceste lucrări în rândul elevilo
Page 35 and 36: ROMÂNII VĂZUŢI DE ALŢII: O SCRI
Page 37 and 38: VĂZUŢI DE ALŢIIUn prieten român
Page 39 and 40: Este în fapt judecata unui om care
Page 41 and 42: Michael-TitusaDr. C.LondrHelis, rev
Page 43 and 44: TITU MAIORESCU - FONDATORUL SOCIET
Page 45 and 46: decretele domneşti ale lui Alexand
Page 47 and 48: Universităţii din Iaşi (la numai
Page 49 and 50: mare, judecând după opera lui, î
Page 51 and 52: urmăreau câştigarea unor partiza
Page 53 and 54: extraordinarele merite ale acestei
Page 55 and 56: noi toţi prietenii d-tale (şi nu
Page 57: cea mai înaltă politică a cultur
Page 60 and 61: versurile cu răbdare de artizan. ,
Page 62 and 63: găseşte deplina realizare în act
Page 64 and 65: pe lună. În iulie 1886 îşi ia b
Page 68 and 69: vă ,,omul mic” îşi iroseşte
Page 70 and 71: împreună cu restul lotului şi co
Page 72 and 73: eznei, care despică întunericul f
Page 75: II. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC -
Page 78 and 79: dintre neamurile cele mai cultivate
Page 80 and 81: Am auzit, nu rareori, opinia că re
Page 82 and 83: oameni a căror grijă prioritară
Page 85 and 86: CARE ESTE DIMENSIUNEA REALĂ A REFO
Page 87: aceste întrebări şi la multe alt
Page 90 and 91: Dacă toate metodele noastre de pre
Page 93 and 94: DEMNITATEA PROFESIEIÎntr-o societa
Page 95: consideră adesea, dimpotrivă, cre
Page 98 and 99: trebuie să laşi ceva în urma ta,
Page 100 and 101: politică, occidentalii luându-şi
Page 102 and 103: 101
Page 104 and 105: protejeze de influenţele nocive al
Page 106 and 107: Reeditarea Elementelor de etică po
Page 108 and 109: un anumit set de valori posibil în
Page 110 and 111: 109
Page 112 and 113: până la desfigurare (...)”, ar
Page 114 and 115: mai fi original. E adevărat că or
Page 116 and 117:
în toate domeniile ei. Bănuiesc c
Page 118 and 119:
obosească, nimeni nu mai are timp
Page 120 and 121:
ămânem mereu oameni care nu uită
Page 122 and 123:
tendinţa de a nu fi interesat de c
Page 124 and 125:
clasice, după celebra expresie a s
Page 126 and 127:
Când nu avem cultul cuvântului, c
Page 128 and 129:
127
Page 130 and 131:
129
Page 132 and 133:
preferat să-şi utilizeze propria-
Page 134 and 135:
133
Page 136 and 137:
asă, care însă e indolent şi tr
Page 138 and 139:
celui care duce până la ultimele
Page 140 and 141:
espectă zeii cetăţii, teoriile e
Page 142 and 143:
mi-au lipsit, atenieni, ci neruşin
Page 144 and 145:
eronată că popoarele de azi şi v
Page 146 and 147:
- au capacitatea de a urmări în p
Page 148 and 149:
Filosoful nu are de ce să se team
Page 150 and 151:
se ,,purifice”, să se elibereze
Page 152 and 153:
perfecţiune a vieţii creştine, r
Page 154 and 155:
SOCRATE - PRECURSOR DE GENIU AL GÂ
Page 156 and 157:
poate fi considerată ,,raţionalis
Page 158 and 159:
secretul anticilor? Eu sugerez că
Page 160 and 161:
vorbă cu toţi aceia pe care îi
Page 162 and 163:
lui Socrate fiind aceea că veritab
Page 164 and 165:
demonstrează şi nu clarifică nim
Page 166 and 167:
În acest sens, poate fi făcută o
Page 168 and 169:
deosebeşte radical de aceea a sofi
Page 170 and 171:
cunoaşterii supreme este cunoaşte
Page 172 and 173:
Socrate cel mai genial deşteptăto
Page 174 and 175:
moarte” ducând la cunoaşterea d
Page 176 and 177:
instanţieri ale claselor de obiect
Page 178 and 179:
E o carte care îndeamnă la reflec
Page 180 and 181:
nici n-a pretins că desăvârşeş
Page 182 and 183:
apreciere şocantă afirmând că p
Page 184 and 185:
pentru acela care vrea să le desci
Page 186 and 187:
,,Crampa mintală” generatoare de
Page 188 and 189:
pentru toţi”, orientarea către
Page 190 and 191:
CONOTAŢIILE ETICE ALE HOLOCAUSTULU
Page 192 and 193:
majuscule)” 166 . Acelaşi sens f
Page 194 and 195:
noiembrie 2004. Concluzia Raportulu
Page 196 and 197:
lui Hitler nu a schimbat ideologia
Page 198 and 199:
memorii cuprinzând povestea vieţi
Page 200 and 201:
gradual, folosind metode diferite 1
Page 202 and 203:
indignare, oroare, ură şi dispre
Page 204 and 205:
în vina colectivă”, deşi într
Page 206 and 207:
necesară realizarea unei distincţ
Page 208 and 209:
exterminare de la Auschwitz, mulţi
Page 210 and 211:
evoluţii spre o societate modernă
Page 212 and 213:
în viitor. Preconizatele şi aşte
Page 214 and 215:
presupune cultivarea aptitudinilor
Page 216:
215
show all

articole şi eseuri - Revista HELIS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?