articole şi eseuri - Revista HELIS

doilea război mondial, victimele epurărilor staliniste din fosta UniuneSovietică etc 198 . Autorii oferă un exemplu de trivializare comparativăplecând chiar de la un interviu acordat în anul 2003 de preşedinteleIon Iliescu cotidianului israelian Ha’aretz, în care afirmă căHolocaustul nu ar fi fost unic poporului evreu şi ,,mulţi alţii, printrecare polonezi, au murit în acelaşi fel”, interviul stârnind proteste înRomânia, Israel şi SUA. Ulterior, preşedintele a înţeles şi internalizatadevăratele dimensiuni al Holocaustului, luând iniţiativa formăriiComisiei pentru Studierea Holocaustului în România sub patronajulsău 199 . La rândul său, preşedintele Emil Constantinescu a avut oatitudine ambiguă asupra aceluiaşi subiect spinos, într-un mesaj dinaprilie 1997 afirmând că ,,planificatorii acestui genocid de neiertat nuau fost români” 200 . Dar dacă cei doi preşedinţi sunt oameni politici,poziţia lui Dan Berindei, preşedintele Secţiei de istorie a AcademieiRomâne şi o autoritate în domeniu, este tranşantă: ,,în România nu afost Holocaust. Au fost nişte deportări în Transnistria, a fost unantichambre al Holocaustului, dar nu a fost Holocaust” (Jurnalulnaţional, 8 mai 2002) 201 . În schimb, şef rabinul Moses Rosen, declaraîn 1990 că ,,Holocaustul a început în România”, deşi ne putemîntreba de ce a aşteptat atât ca să ne dezvăluie un asemenea secret oride cine se temea el pentru a spune adevărul mai devreme? 202 .Atunci când este abordată problema Holocaustului european,plecăm de la premisa că există un interes major pentru aflareaadevărului istoric şi că nu sunt alte motive care să intre în opoziţie cuobiectivitatea cercetătorilor. Dar au fost pus în circulaţie materialecare pun la îndoială buna credinţă a celor implicaţi în problematicaacestei tragedii. Astfel, în anul 2000 a apărut lucrarea universitaruluiNorman G. Finkelstein (care predă la City University of New York)The Holocaust Industry: Reflection on the Exploitation of JewishSuffering, tradusă şi în limba română, carte scoasă cu intenţia de apune sub acuzaţie industria Holocaustului. Autorul crede că este198Raport final, op. cit. pp. 339 – 341.199Idem, p. 379.200Ibidem.201Idem, p. 384.202Ion Coja (editor), Holocaust în România?, Editura Kogaion, 2002, pp. 59-60.204