articole şi eseuri - Revista HELIS

aiurea, dinafara bătrânului continent, într-o epocă mult mai apropiatăde zilele noastre. Situaţi la răscrucea marilor furtuni, românii auconstruit minuscul, fără să atragă atenţia tocmai pentru că şi-au văzutperiodic culcată la pământ munca lor.,,Fiecare popor are, lăsată de la Dumnezeu, o faţă proprie, unchip al lui de a vedea lumea şi de a o răsfrânge pentru alţii”, susţineMircea Vulcănescu. ,,Căutăm axa de orientare a spiritului românescde existenţă şi raţiunea prin care justificăm dreptul de a fi români înfaţa spiritului pur” 6 . Opinia lui Mircea Vulcănescu nu este singulară,Athanase Joja subliniind, la rândul său, că toate popoarele îşi aduccontribuţia lor la dezvoltarea culturii universale. Gânditor de marcăşi strălucit logician, A. Joja a căutat să ne ofere un profil spiritual,după care fizionomia morală a poporului român ar avea următoarelecomponente: raţionalism, sentiment viu al naturii, umor şi vivacitate,putere remarcabilă de absorbţie, spirit de toleranţă şi măsură în toate,refuzul misticismului 7 .Sinteză a unor elemente adesea foarte diferite, fizionomiamorală a unui popor nu este un fenomen uşor de definit şi am puteaobiecta că, în definitiv, cele câteva trăsături considerate caracteristicepentru noi sunt, de fapt, general umane. În sprijinul afirmaţiilor luiAthanase Joja vin şi alte mărturii culese de Mircea Eliade cubune. ,,Le paysan roumain est l’homme le plus tolérant d’Europe”,scria Lucien Romier, iar sir Ernest Baker, rector la King’s College,numea toleranţa românească ,,olandeză”. Scriitorul german HansCarossa considera bunătatea şi ospitalitatea din acest spaţiu ca,,proverbiale”, afirmând că ,,nu cunosc nici un popor mai ospitalierdecât poporul român”. Oameni care, de-a lungul secolelor, au fostnevoiţi să rătăcească prin păduri, să-şi vadă casele distruse şicâmpurile devastate, înţeleg cel mai bine ce înseamnă ospitalitatea,comentează Mircea Eliade.Nu putem cunoaşte sufletul românesc, nici poporul român fărăa cunoaşte creştinismul său, arăta acelaşi mare istoric al religiilor,6Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, Editura FundaţieiCulturale Române, Bucureşti, 1991, pp. 91-92.7Athanase Joja, Filozofie şi cultură, Editura Minerva, Bucureşti, 1978, pp. 201-202.21