articole şi eseuri - Revista HELIS

destinate unei colecţii şcolare. În anul I a susţinut lucrarea Logicaipotezei, după ce parcursese critic scrierile lui Platon, Aristotel,Descartes, Copernic, Keppler, Leibniz, Francis Bacon; în anulurmător a elaborat lucrarea despre Cartea a doua a Istoriei luiHerodot.Se părea că nimic nu ar fi împiedicat realizarea planurilor deviitor ale acestui copil genial: la douăzeci de ani Iulia ar fi devenitprima femeie doctor în litere a Facultăţii din Paris, căci la École desHautes Études profesorii, urmărind ritmul pregătirii ei, au căzut deacord că teza de doctorat va putea fi elaborată în numai doi ani dezile. Subiectul ales era “Filosofia populară a românilor: logica,psihologia, metafizica, etica şi teodiceea” - o temă ce implicacunoştinţe vaste. Dar dorinţa Iuliei Haşdeu de a se realiza plenar esteamânată: stări de slăbiciune, dureri de cap, răceli frecvente care oţineau în casă şi făceau să apară multe absenţe în dreptul numelui ei.La facultate, în aulă, locul Iuliei Haşdeu, al româncei care seimpusese colegilor şi profesorilor prin inteligenţă, asiduitateaneobişnuită şi erudiţia ei ieşită din comun a rămas gol. În anul 1888,la recomandarea medicilor, s-a mai încercat o cură inutilă de aer înElveţia. Ea pleacă spre casă cu speranţa că în mănăstirile dinMoldova se va tămădui, dar sfârşitul era aproape: se stinge din viaţăîmpăcată cu destinul tragic în ziua de 17 / 29 septembrie 1888, unzbor frânt la nouăsprezece ani neîmpliniţi...Ceea ce nu au ştiut cei din jur şi nici tatăl Iuliei în mult preascurtul răgaz al vieţii acesteia a fost existenţa caietelor de versuri,povestiri, drame istorice în limba română şi în limba franceză cedovedeau sensibilitate şi intuiţie artistică. Lăsăm celor în măsură săaprecieze versurile unei adolescente care nu a apucat să se bucure deviaţă prezentând în fragment din poezia Roumanie (România), încare autoarea se adresează muzei:Á tes pieds, tu verras en bas, sur cette terreAu couchant, entre un fleuve immense, un fleuve roi.Et des monts, dont les bois sont remplis de mystere,Un coin fleuri, doré, lumineux; si tu disEn voyant ce coin-la: “Mais c’est la paradis!64