articole şi eseuri - Revista HELIS

o mutaţie radicală în felul de a înţelege şi practica filosofia, oferindun domeniu de reflecţie inedit pentru filosofi. Dar dorinţa sa de aprovoca curiozitatea intelectuală a cititorului ideilor sale areprezentat un efort prea puţin apreciat la vremea sa decontemporanii săi, Wittgenstein resimţind cu acuitate izolarea saintelectuală, fiind conştient că ceva esenţial îl desparte nu nu doar dealţi filosofi, ci şi de modul comun de a gândi. Prietenului săuMaurice Drury i-a spus odată, în anii de după cel de-al doilea războimondial: ,,Tipul meu de gândire nu este dorit de epoca actuală. Eutrebuie să înot deosebit de puternic împotriva curentului. Poate pestevreo sută de ani oamenii vor dori ceea ce scriu” 144 .Revenind la Cambridge şi la filosofie în 1929, Wittgenstein le-acomunicat studenţilor săi de aici că făcuse o mare descoperire, ,,onouă metodă de a filosofa”, afirmând că ,,filosofia şi-a pierdut aura”şi că ,,există de acum înainte în filosofie un în, comparabil cu ceea ce seîntâmplase când Galilei şi contemporanii lui inventaseră dinamica:fusese descoperită , cum se întâmplase şi atuncicând , astfel încât era posibilacum, pentru întâia oară, să existe filosofi , chiar dacă,desigur, în trecut existaseră filosofi” 145 . Dar nu toţi aceiacare l-au cunoscut i-au împărtăşit entuziasmul, ba chiar au consideratschimbarea de perspectivă ca un pas făcut înapoi. Fostul săuprofesor, Bertrand Russell, va aprecia în autobiografia sa intelectuală(apărută după dispariţia celebrului său fost student şi prieten dintinereţe) că Wittgenstein s-ar fi umilit în faţa simţului comun, la felcum un genialul scriitor rus Lev Tolstoi s-a umilit la bătrâneţe în faţamujicilor, pe care i-a preferat oamenilor culţi. Considerând căaplecarea lui Wittgenstein asupra limbajului obişnuit ar fi odegradare faţă de preocupările sale anterioare, Russell riscă o144Apud Mircea Flonta, Înţelegerea filosofică: ,,A vedea mai bine” (în MirceaFlonta, Gheorghe Ştefanov ‹editori›, Ludwig Wittgenstein în filosofia secolului XX,Editura Polirom, Iaşi, 2002, p. 101).145Ludwig Wittgenstein, Wittgenstein’s Lecture, editate de Desmond Lee şi G.E.Moore, Mind, vol. LXIV, nr. 253, ianuarie 1955, p. 26 (apud Kimberley Cornish,Evreul din Linz –Wittgenstein, Hitler şi lupta lor secretă pentru spirit, Bucureşti,Editura Nemira & Co, 2007, p. 218).180