Revenind la rolul major jucat de Titu Maiorescu, trebuiesubliniat că el întemeiază o direcţie critică în cadrul culturii noastreîntregi, iar nu numai critica literară. Critica trebuie să fienecruţătoare, deoarece ,,Ceea ce se scrie <strong>şi</strong> se tipăreşte nu mairămâne mărginit la cercul mic al amicilor <strong>şi</strong> cunoscuţilor: un publicmare <strong>şi</strong> necunoscut, uneori un întreg popor, o lume întreagă ia partela acea lucrare, <strong>şi</strong> nimeni nu poate prevedea cu siguranţă cât bine <strong>şi</strong>cât rău va produce cuvântul aruncat prin mijlocul tiparului spreperceperea tuturor inteligenţelor”. De aceea trebuie recunoscut,,dreptul <strong>şi</strong> datoria cel puţin a câtorva scriitori, de a veghea asupracelorlalţi <strong>şi</strong> de a le spune din când în când fără cruţare: aici aţi gre<strong>şi</strong>t,dacă în adevăr au gre<strong>şi</strong>t”. Criticul trebuie să devină deci uncolaborator al ,,ordinii publice”, un factor social care are rolul de acontribui la realizarea societăţii ideale visate de Maiorescu, în careconlucrează politica, ştiinţa <strong>şi</strong> arta, cărora le corespund valorile debine, adevăr <strong>şi</strong> frumos. În grija sa de a înălţa nivelul vieţi publice princultură, Maiorescu este preocupat cu precădere de ,,junageneraţiune”, critica sa dorind să combată înrâurirea proasteiliteraturi asupra tineretului. În volumul II al În semnărilor zilnice,Maiorescu notează undeva: ,,Influenţa asupra tineretului studios îmipare mereu foarte importantă”, de aceea critica lui ia tonul educator.I s-a reproşat lui Maiorescu că a scăpat din vedere că literaturanoastră este doar în faza de început, iar a nu ţine seama de vârsta eifragedă înseamnă a descuraja pe toţi cei doritori de a scrie. Daracesta este tranşant: este literatura noastră începătoare? Atunci ,,(...)Să învăţăm marele adevăr că mediocrităţile trebuie descurajate de laviaţa publică, <strong>şi</strong> cu cât poporul este mai incult, cu atât mai mult,fiindcă tocmai atunci sunt primejdioase [...] Căci dacă lipsa de oriceliteratură este unul dintre semnele de barbarie a popoarelor, oliteratură falsă <strong>şi</strong> urâtă este cel dintâi pas spre degradarea culturiiîncepânde”.Urmărind un ideal superior de educaţie publică, promotoruldirecţiei critice” a desţelenit un teren care î<strong>şi</strong> va arăta ulterior roadelesociale. De aceea, să remarcăm fina caracterizare a aceluia<strong>şi</strong>Vladimir Streinu: urmărind ,,(…) promovarea mentalităţii obştei lastarea de garanţie a viitorului ţării, putem spune că Maiorescu a făcut55
cea mai înaltă politică a culturii româneşti: politica progresuluinaţional” 42 .Împotriva tuturor detractorilor, să-l lăsăm pe Nicolae Bagdasarsă creioneze portretul final al marelui său înaintaş, revendicat înegală măsură de literatură <strong>şi</strong> filosofie: ,,Meritul mare al lui TituMaiorescu în filosofia românească însă, în afară de lucrările sale,care, prin claritatea stilului, conciziunea ideilor <strong>şi</strong> stringenţaargumentării, au servit ca model celor care i-au urmat, este altul:acela de a fi ştiut să aleagă, dintre studenţii ce-i audiau prelegerile, pecei cu aptitudini filosofice <strong>şi</strong> să le dea tot sprijinul. E suficient săamintim că C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, S. Mehedinţi, I.Petrovici, ca să nu pomenim decât aceştia, i-au fost elevi spre a ne daseama ce a putut însemna Maiorescu ca dascăl. În această privinţăfilosofia românească nu poate să nu-i fie recunoscătoare” 43 .Apollon, revistă de cultură, artă <strong>şi</strong> civilizaţie, Urziceni, Anul I,nr. 1, 29 martie 200742Idem, p. 65.43N. Bagdasar: Scrieri, ediţie îngrijită de Gh. Văduţescu, Editura Eminescu,Bucureşti, pp. 28-29.56
- Page 2 and 3:
GRIGORE SPERMEZANRĂTĂCIND PRINTRA
- Page 4 and 5:
CUPRINSCuvânt înainte ………
- Page 6 and 7: CUVÂNT ÎNAINTEÎntr-o perioadă
- Page 8: naţională. Să avem curajul să n
- Page 12 and 13: CULTURĂ ŞI DESTIN,,Când te înt
- Page 14: cunoaşterii a lui Lucian Blaga. St
- Page 17 and 18: Ştim că dorita racordare de după
- Page 19 and 20: istorice fanteziste din mintea occi
- Page 21 and 22: Australia apare următoarea caracte
- Page 23 and 24: Mircea Eliade. Daco-romanii au fost
- Page 25 and 26: vadă stele mai frumoase, dar acest
- Page 27 and 28: valoare. Uşor de sesizat, valoarea
- Page 29 and 30: umanitatea oamenilor aparţinând a
- Page 31 and 32: un cunoscut diplomat român într-u
- Page 33 and 34: aceste lucrări în rândul elevilo
- Page 35 and 36: ROMÂNII VĂZUŢI DE ALŢII: O SCRI
- Page 37 and 38: VĂZUŢI DE ALŢIIUn prieten român
- Page 39 and 40: Este în fapt judecata unui om care
- Page 41 and 42: Michael-TitusaDr. C.LondrHelis, rev
- Page 43 and 44: TITU MAIORESCU - FONDATORUL SOCIET
- Page 45 and 46: decretele domneşti ale lui Alexand
- Page 47 and 48: Universităţii din Iaşi (la numai
- Page 49 and 50: mare, judecând după opera lui, î
- Page 51 and 52: urmăreau câştigarea unor partiza
- Page 53 and 54: extraordinarele merite ale acestei
- Page 55: noi toţi prietenii d-tale (şi nu
- Page 60 and 61: versurile cu răbdare de artizan. ,
- Page 62 and 63: găseşte deplina realizare în act
- Page 64 and 65: pe lună. În iulie 1886 îşi ia b
- Page 66 and 67: C’est le pays de Dieu, c’est la
- Page 68 and 69: vă ,,omul mic” îşi iroseşte
- Page 70 and 71: împreună cu restul lotului şi co
- Page 72 and 73: eznei, care despică întunericul f
- Page 75: II. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC -
- Page 78 and 79: dintre neamurile cele mai cultivate
- Page 80 and 81: Am auzit, nu rareori, opinia că re
- Page 82 and 83: oameni a căror grijă prioritară
- Page 85 and 86: CARE ESTE DIMENSIUNEA REALĂ A REFO
- Page 87: aceste întrebări şi la multe alt
- Page 90 and 91: Dacă toate metodele noastre de pre
- Page 93 and 94: DEMNITATEA PROFESIEIÎntr-o societa
- Page 95: consideră adesea, dimpotrivă, cre
- Page 98 and 99: trebuie să laşi ceva în urma ta,
- Page 100 and 101: politică, occidentalii luându-şi
- Page 102 and 103: 101
- Page 104 and 105: protejeze de influenţele nocive al
- Page 106 and 107:
Reeditarea Elementelor de etică po
- Page 108 and 109:
un anumit set de valori posibil în
- Page 110 and 111:
109
- Page 112 and 113:
până la desfigurare (...)”, ar
- Page 114 and 115:
mai fi original. E adevărat că or
- Page 116 and 117:
în toate domeniile ei. Bănuiesc c
- Page 118 and 119:
obosească, nimeni nu mai are timp
- Page 120 and 121:
ămânem mereu oameni care nu uită
- Page 122 and 123:
tendinţa de a nu fi interesat de c
- Page 124 and 125:
clasice, după celebra expresie a s
- Page 126 and 127:
Când nu avem cultul cuvântului, c
- Page 128 and 129:
127
- Page 130 and 131:
129
- Page 132 and 133:
preferat să-şi utilizeze propria-
- Page 134 and 135:
133
- Page 136 and 137:
asă, care însă e indolent şi tr
- Page 138 and 139:
celui care duce până la ultimele
- Page 140 and 141:
espectă zeii cetăţii, teoriile e
- Page 142 and 143:
mi-au lipsit, atenieni, ci neruşin
- Page 144 and 145:
eronată că popoarele de azi şi v
- Page 146 and 147:
- au capacitatea de a urmări în p
- Page 148 and 149:
Filosoful nu are de ce să se team
- Page 150 and 151:
se ,,purifice”, să se elibereze
- Page 152 and 153:
perfecţiune a vieţii creştine, r
- Page 154 and 155:
SOCRATE - PRECURSOR DE GENIU AL GÂ
- Page 156 and 157:
poate fi considerată ,,raţionalis
- Page 158 and 159:
secretul anticilor? Eu sugerez că
- Page 160 and 161:
vorbă cu toţi aceia pe care îi
- Page 162 and 163:
lui Socrate fiind aceea că veritab
- Page 164 and 165:
demonstrează şi nu clarifică nim
- Page 166 and 167:
În acest sens, poate fi făcută o
- Page 168 and 169:
deosebeşte radical de aceea a sofi
- Page 170 and 171:
cunoaşterii supreme este cunoaşte
- Page 172 and 173:
Socrate cel mai genial deşteptăto
- Page 174 and 175:
moarte” ducând la cunoaşterea d
- Page 176 and 177:
instanţieri ale claselor de obiect
- Page 178 and 179:
E o carte care îndeamnă la reflec
- Page 180 and 181:
nici n-a pretins că desăvârşeş
- Page 182 and 183:
apreciere şocantă afirmând că p
- Page 184 and 185:
pentru acela care vrea să le desci
- Page 186 and 187:
,,Crampa mintală” generatoare de
- Page 188 and 189:
pentru toţi”, orientarea către
- Page 190 and 191:
CONOTAŢIILE ETICE ALE HOLOCAUSTULU
- Page 192 and 193:
majuscule)” 166 . Acelaşi sens f
- Page 194 and 195:
noiembrie 2004. Concluzia Raportulu
- Page 196 and 197:
lui Hitler nu a schimbat ideologia
- Page 198 and 199:
memorii cuprinzând povestea vieţi
- Page 200 and 201:
gradual, folosind metode diferite 1
- Page 202 and 203:
indignare, oroare, ură şi dispre
- Page 204 and 205:
în vina colectivă”, deşi într
- Page 206 and 207:
necesară realizarea unei distincţ
- Page 208 and 209:
exterminare de la Auschwitz, mulţi
- Page 210 and 211:
evoluţii spre o societate modernă
- Page 212 and 213:
în viitor. Preconizatele şi aşte
- Page 214 and 215:
presupune cultivarea aptitudinilor
- Page 216:
215