Socrate cel mai genial deşteptător al omenirii la lumina adevărului,acela care le face cunoscută altora conştiinţa înţelepciunii 125 .Socrate este filosoful care a avut tăria <strong>şi</strong> curajul de a trăiconform principiului său esenţial: o viaţă de om necercetată critic numerită să fie trăită (Platon, Apărarea lui Socrate, 38 a) 126 . Aceastăcontinuă examinare (ēlenchos) a vieţii altora <strong>şi</strong> a celei proprii este ometodă de investigaţie filosofică, nu un simplu mijloc de a produceconfuzie în gândirea interlocutorilor, arată pertinentul comentator alfilosofiei antice greceşti, Gregory Vlastos. Scopul acestei continueexaminări, a acestei interogaţii atât de sâcâitoare <strong>şi</strong> deranjantă pentruinterlocutori, de<strong>şi</strong> predominat negativ, este puternic pozitiv: acela dea descoperi <strong>şi</strong> apăra adevărata doctrină morală 127 . În gândireasocratică, relaţia dintre fericire <strong>şi</strong> virtute este una de identitate, iarSocrate urmărea cunoaşterea, nu doar convingerea adevărată. CumPlaton reduce examinarea critică la o elită, s-ar părea că pentruSocrate viaţa nu merită trăită de marea masă de oameni 128 .Convingerea lui Socrate este aceea că, dacă noi căutămcunoaşterea, singura speranţă de a o dobândi este prin apelul la,,gândire“ <strong>şi</strong> ,,judecată”, experienţa senzorială fiind capabilă să neconducă la erori. Formele sunt inaccesibile percepţiei senzoriale,având în plus si caracteristica de a nu putea suferi nici o modificare.În dialogul platonician Sofistul apare ideea că, pentru a primiadevărul, avem nevoie de o pregătire a sufletului prin purificare.Când Socrate arată că arta este ,,cathartică”, ,,katharsis” înseamnăaici ,,izgonire a răului din suflet”, aşa cum face arta medicului cucorpul (226 a). El efectuează aici o ,,katharsis” a sufletului prin celmai bun mijloc de curăţire posibil, punerea de întrebări (ēlenchos),care purifică sufletul de opinii false (230 d), făcându-l apt să acceptecunoaşterea adevărată. Aşa cum reiese <strong>şi</strong> din dialogul Gorgias,125Ştefan Bezdechi, Gânduri <strong>şi</strong> chipuri din lumea antică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 158-159.126,, (…) o viaţă fără cercetare nu mai e viaţă (…), ]n Platon, Dialoguri, Traducerede Ştefan Bezdechi, Ediţie îngrijită de Nicolae Râmbu, Editura Agora S.R.L., Ia<strong>şi</strong>,1993, p. 112.127Gregory Vlastos, Socrate – ironie <strong>şi</strong> filozofie morală, Traducere din engleză deMara van Schayk Rădulescu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002, p. 18.128Gregory Vlastos, Socrate – ironie <strong>şi</strong> filozofie morală, op. cit., p. 22 - 23.171
Socrate se arată absolut convins că ēlenchos-ul este arbitrul supremal adevărului moral. Examinarea micuţului sclav din dialogul Menoneste o reprezentare la scară a ēlenchos-ului socratic.Socrate susţine ideea că filosofia este o pregătire pentru moarte(în greceşte ,,meléte thanátou”), idee şocantă pentru contemporaniinoştri. Conform părerii lui Anton Dumitriu, nici una din grijilepentru corp, nici una dintre plăcerile trupeşti, nimic din ceea ce nu seimpune cu mare necesitate nu are o valoare absolută <strong>şi</strong> adevăratulfilosof dispreţuieşte toate aceste valori pe care le consideră nereale,dar cu care se amăgeşte omul obişnuit 129 . Eliberarea de care vorbeştePlaton (Socrate) este urmărită de adevăratul filosof, al căruipreocupare de bază este tocmai descătuşarea <strong>şi</strong> deprinderea trupuluide suflet: ,,Este aşadar un fapt de netăgăduit, Simmias, că adevăraţiifilosofi nu fac altceva, făcând filosofie, decât un exerciţiu neîncetatîn vederea ceasului morţii <strong>şi</strong> că, dintre toţi oamenii, ei se tem cel maipuţin de a fi morţi” 130 .Gânditori antici nu se refereau la moarte în sensul ei natural, camoarte a corpului, ca dispariţie fizică ci înţelegeau prin aceasta odescătuşare a sufletului, o eliberare a acestuia <strong>şi</strong> a nevoilor naturaleale corpului.,,Pregătirea pentru moarte” practicată de Socrate <strong>şi</strong>înţeleasă de Platon era un ansamblu de practici care mergeau de laigiena corporală până la virtuţile sociale <strong>şi</strong> cele filosofice legate deeducarea spiritului: adevăratul filosof trebuie să se ,,purifice”, să seelibereze de trecător, iluzoriu <strong>şi</strong> accidental pentru că doar în acestmod se poate ajunge la adevăr, la cumpătare, justiţie <strong>şi</strong> înţelepciune131.În filosofia antică greacă este prezent idealul ,,a trăi aproape dezei”, care nu e un deziderat abstract ci determina un anumitcomportament având ca scop atingerea unei stări ontologice prin carese conferea fiinţei umane o dimensiune universală, ,,pregătirea pentru129Anton Dumitriu, Alétheia – Încercare asupra ideii de adevăr în Grecia antică,1984, Editura Eminescu, Bucureşti, p. 163.130Idem, p. 53 (67 e).131Mihai Baciu, Introducere în filosofie, ,,Vasile Goldiş” University Press, Arad,2006, p.21.172
- Page 2 and 3:
GRIGORE SPERMEZANRĂTĂCIND PRINTRA
- Page 4 and 5:
CUPRINSCuvânt înainte ………
- Page 6 and 7:
CUVÂNT ÎNAINTEÎntr-o perioadă
- Page 8:
naţională. Să avem curajul să n
- Page 12 and 13:
CULTURĂ ŞI DESTIN,,Când te înt
- Page 14:
cunoaşterii a lui Lucian Blaga. St
- Page 17 and 18:
Ştim că dorita racordare de după
- Page 19 and 20:
istorice fanteziste din mintea occi
- Page 21 and 22:
Australia apare următoarea caracte
- Page 23 and 24:
Mircea Eliade. Daco-romanii au fost
- Page 25 and 26:
vadă stele mai frumoase, dar acest
- Page 27 and 28:
valoare. Uşor de sesizat, valoarea
- Page 29 and 30:
umanitatea oamenilor aparţinând a
- Page 31 and 32:
un cunoscut diplomat român într-u
- Page 33 and 34:
aceste lucrări în rândul elevilo
- Page 35 and 36:
ROMÂNII VĂZUŢI DE ALŢII: O SCRI
- Page 37 and 38:
VĂZUŢI DE ALŢIIUn prieten român
- Page 39 and 40:
Este în fapt judecata unui om care
- Page 41 and 42:
Michael-TitusaDr. C.LondrHelis, rev
- Page 43 and 44:
TITU MAIORESCU - FONDATORUL SOCIET
- Page 45 and 46:
decretele domneşti ale lui Alexand
- Page 47 and 48:
Universităţii din Iaşi (la numai
- Page 49 and 50:
mare, judecând după opera lui, î
- Page 51 and 52:
urmăreau câştigarea unor partiza
- Page 53 and 54:
extraordinarele merite ale acestei
- Page 55 and 56:
noi toţi prietenii d-tale (şi nu
- Page 57:
cea mai înaltă politică a cultur
- Page 60 and 61:
versurile cu răbdare de artizan. ,
- Page 62 and 63:
găseşte deplina realizare în act
- Page 64 and 65:
pe lună. În iulie 1886 îşi ia b
- Page 66 and 67:
C’est le pays de Dieu, c’est la
- Page 68 and 69:
vă ,,omul mic” îşi iroseşte
- Page 70 and 71:
împreună cu restul lotului şi co
- Page 72 and 73:
eznei, care despică întunericul f
- Page 75:
II. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC -
- Page 78 and 79:
dintre neamurile cele mai cultivate
- Page 80 and 81:
Am auzit, nu rareori, opinia că re
- Page 82 and 83:
oameni a căror grijă prioritară
- Page 85 and 86:
CARE ESTE DIMENSIUNEA REALĂ A REFO
- Page 87:
aceste întrebări şi la multe alt
- Page 90 and 91:
Dacă toate metodele noastre de pre
- Page 93 and 94:
DEMNITATEA PROFESIEIÎntr-o societa
- Page 95:
consideră adesea, dimpotrivă, cre
- Page 98 and 99:
trebuie să laşi ceva în urma ta,
- Page 100 and 101:
politică, occidentalii luându-şi
- Page 102 and 103:
101
- Page 104 and 105:
protejeze de influenţele nocive al
- Page 106 and 107:
Reeditarea Elementelor de etică po
- Page 108 and 109:
un anumit set de valori posibil în
- Page 110 and 111:
109
- Page 112 and 113:
până la desfigurare (...)”, ar
- Page 114 and 115:
mai fi original. E adevărat că or
- Page 116 and 117:
în toate domeniile ei. Bănuiesc c
- Page 118 and 119:
obosească, nimeni nu mai are timp
- Page 120 and 121:
ămânem mereu oameni care nu uită
- Page 122 and 123: tendinţa de a nu fi interesat de c
- Page 124 and 125: clasice, după celebra expresie a s
- Page 126 and 127: Când nu avem cultul cuvântului, c
- Page 128 and 129: 127
- Page 130 and 131: 129
- Page 132 and 133: preferat să-şi utilizeze propria-
- Page 134 and 135: 133
- Page 136 and 137: asă, care însă e indolent şi tr
- Page 138 and 139: celui care duce până la ultimele
- Page 140 and 141: espectă zeii cetăţii, teoriile e
- Page 142 and 143: mi-au lipsit, atenieni, ci neruşin
- Page 144 and 145: eronată că popoarele de azi şi v
- Page 146 and 147: - au capacitatea de a urmări în p
- Page 148 and 149: Filosoful nu are de ce să se team
- Page 150 and 151: se ,,purifice”, să se elibereze
- Page 152 and 153: perfecţiune a vieţii creştine, r
- Page 154 and 155: SOCRATE - PRECURSOR DE GENIU AL GÂ
- Page 156 and 157: poate fi considerată ,,raţionalis
- Page 158 and 159: secretul anticilor? Eu sugerez că
- Page 160 and 161: vorbă cu toţi aceia pe care îi
- Page 162 and 163: lui Socrate fiind aceea că veritab
- Page 164 and 165: demonstrează şi nu clarifică nim
- Page 166 and 167: În acest sens, poate fi făcută o
- Page 168 and 169: deosebeşte radical de aceea a sofi
- Page 170 and 171: cunoaşterii supreme este cunoaşte
- Page 174 and 175: moarte” ducând la cunoaşterea d
- Page 176 and 177: instanţieri ale claselor de obiect
- Page 178 and 179: E o carte care îndeamnă la reflec
- Page 180 and 181: nici n-a pretins că desăvârşeş
- Page 182 and 183: apreciere şocantă afirmând că p
- Page 184 and 185: pentru acela care vrea să le desci
- Page 186 and 187: ,,Crampa mintală” generatoare de
- Page 188 and 189: pentru toţi”, orientarea către
- Page 190 and 191: CONOTAŢIILE ETICE ALE HOLOCAUSTULU
- Page 192 and 193: majuscule)” 166 . Acelaşi sens f
- Page 194 and 195: noiembrie 2004. Concluzia Raportulu
- Page 196 and 197: lui Hitler nu a schimbat ideologia
- Page 198 and 199: memorii cuprinzând povestea vieţi
- Page 200 and 201: gradual, folosind metode diferite 1
- Page 202 and 203: indignare, oroare, ură şi dispre
- Page 204 and 205: în vina colectivă”, deşi într
- Page 206 and 207: necesară realizarea unei distincţ
- Page 208 and 209: exterminare de la Auschwitz, mulţi
- Page 210 and 211: evoluţii spre o societate modernă
- Page 212 and 213: în viitor. Preconizatele şi aşte
- Page 214 and 215: presupune cultivarea aptitudinilor
- Page 216: 215