Explorarea dreptului umanitar - Liceul "Danubius"

Explorarea Dreptului Umanitar
PARTEA B:
Ce trebuie să raportez?
Materialul resursă 8
„Legământul frăţiei” mă îndemna să nu-mi raportez propriul căpitan, dar din cauza acestei încălcări a regulilor războiului, nu numai că
doi prizonieri au murit, dar au murit şi doi din propria noastră trupă. Iată ce m-am trezit că îi spuneam sergentului.
Le vom spune că a fost un accident. Îşi curăţa arma şi aceasta s-a declanşat din întâmplare. Nu pomenim nimic despre interogarea
prizonierilor.
IATĂ CE A SCRIS EL CU MULŢI ANI MAI TÂRZIU:
Ce efect credeţi că va avea hotărârea lui asupra sergentului?
Dar asupra lui?
Dar asupra armatei?
Mi-am înăbuşit orice îndoieli pe care le aveam asupra ideii că prima mea responsabilitate era cea faţă de legământul frăţiei. De
asemenea, m-am întrebat ce sens ar fi avut să-l raportez. Dacă ar fi fost găsit vinovat de vreo crimă şi pedepsit, ar fi însemnat încă o
viaţă măcinată de război.
... M-am gândit că oricum nu a vrut să ucidă pe cineva. Era un război murdar, aşa că să lăsăm morţii cu morţii ... (...) Uneori mă
trezesc dintr-un vis în care căpitanului, fără să se condamne şi fără căinţă, i s-a permis să facă o altă greşeală. Niciodată nu-mi
amintesc despre ce este vorba în vis, dar ştiu cumva că au fost ucişi şi mai mulţi oameni. Asta din cauza faptului că a mai făcut o
greşeală, de această dată chiar mai stupidă, chiar mai riscantă.
- amintirile unui ofiţer american în Viet Nam
Sursa: adaptare după David Donovan, Cândva un rege luptător Amintirile unui veteran în Vietnam,
McGraw-Hill, New York, 1985.
246