Explorarea dreptului umanitar - Liceul "Danubius"

Explorarea Dreptului Umanitar
Pentru profesori
Pagina 4 din 7
Există persoane care susţin că tribunalele speciale cum sunt cele patru nu reprezintă cel
mai eficient mod de aplicare a DIU, din moment ce constituirea fiecărui tribunal special
necesită un efort politic internaţional consistent şi o perioadă însemnată de timp pentru a
le organiza, pentru a le face funcţionale şi pentru a le finanţa.
Curtea Penală Internaţională
Ideea de a avea un tribunal penal internaţional permanent a fost luată în considerare de
zeci de ani. Formarea ceor două tribunale ad-hoc recente plasează această idee cu
prioritate pe agenda internaţională.
Ample discuţii pregătitoare au condus la desfăşurarea unei conferinţe diplomatice
internaţionale la Roma în 1998, care a adoptat Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI).
Acesta va avea jurisdicţie peste patru categorii de crime: genocid, crime împotriva
umanităţii, crime de război şi crimă de agresiune.
Oamenii din toată lumea vor să ştie că umanitatea poate să reacţioneze, că
indiferent de tipul şi de momentul comiterii unui genocid, a crimelor de război
sau a altor asemenea încălcări, există o curte înaintea căreia cel care a săvârşit
astfel de fapte poate fi tras la răspundere, o curte care pune capăt culturii globale
a nepedepsirii, o curte unde toţi indivizii din ierarhia guvernamentală sau
militară, fără excepţie, de la conducători până la simplii soldaţi, trebuie să
răspundă pentru acţiunile lor.
- Kofi Annan, Secretar General al Naţiunilor Unite
După ratificarea Statutului de către 60 de State – numărul de care era nevoie pentru a
intra în vigoare – Curtea şi-a început activitatea pe data de 1 iulie 2002. Până în luna
aprilie a anului 2002, Statutul a fost semnat de 139 de ţări şi a fost ratificat de 66.
Tribunalul are jurisdicţie în privinţa crimei de genocid, crimelor împotriva umanităţii,
crimelor de război şi crimei de agresiune.
Câteva State s-au opus formării unei curţi internaţionale permanente. Unele s-au temut că
tribunalul va avea prea multă putere şi va putea fi folosit în mod greşit în scopuri politice.
Altele au refuzat să semneze din cauza temerilor că anumite practici ar intra sub incidenţa
CPI, sau că aceasta ar putea judeca membrii în serviciu ai forţelor armate proprii,
desfășurate peste hotare fără ca aceştia să beneficieze de măsurile procedurale de
protecţie existente în tribunalele naţionale.
Nimeni nu ştie cu siguranţă cât de bine va aplica dreptul internaţional o curte
internaţională permanentă. Redactorul juridic al unei reviste politice de marcă din Marea
264