Explorarea dreptului umanitar - Liceul "Danubius"

Explorarea Dreptului Umanitar
Curtea este subsidiară tribunalelor naţionale.
De ce au ales naţiunile să înfiinţeze acum o Curte Penală Internaţională?
Adunarea Generală a ONU a recunoscut prima oară nevoia unei astfel de Curţi în 1948, în urma proceselor de la Nuremberg şi Tokyo
de după cel de-al doilea război mondial, şi încă de atunci au existat discuţii în cadrul Naţiunilor Unite. Dar în perioada recentă,
evenimentele şocante din Fosta Iugoslavie şi Ruanda – pentru care Consiliul de Securitate al ONU a înfiinţat tribunale ad hoc – au
trezit interesul internaţional faţă de nevoia unui mecanism permanent pentru judecarea criminalilor în masă şi a criminalilor de război.
O Curte permanentă poate acţiona mult mai repede decât un tribunal ad hoc şi va avea rolul unui factor descurajant mai puternic.
Unde şi când a fost înfiinţată Curtea?
Statutul CPI a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2002, după ratificarea acestuia de către 60 de ţări. Până în septembrie 2010, 113 ţări
au ratificat acest instrument şi 35 l-au semnat, arătându-şi astfel intenţiile de a înfiinţa în mod oficial o curte penală internaţională
permanentă. Sediul Curţii se află la Haga, dar este autorizată să judece cazuri şi în alte locaţii, după cum este cazul.
Ce încălcări judecă CPI?
Încălcările care intră sub jurisdicţia Curţii sunt genocidul, crimele de război şi crimele împotriva umanităţii, cum ar fi exterminarea pe
scară largă sau sistematică a civililor, sclavia, tortura, violul, sarcina forţată, persecuţiile pe motive rasiale, etnice sau religioase şi
dispariţiile forţate, şi crima de agresiune. Statutul Curţii menţionează şi defineşte toate aceste crime pentru a evita ambiguităţile.
Curtea înaintează acţiuni împotriva crimelor de violenţă sexuală?
Da. Statutul include crimele de violenţă sexuală – cum ar fi violul, scalvia sexuală şi sarcina forţată – în calitate de crime împotriva
umanităţii atunci când acestea sunt comise ca parte a unui atact sistematic sau pe scară largă împotriva populaţiei civile. Sunt crime de
război atunci când sunt comise atât în cadrul conflictelor armate internaţionale, cât şi în cadrul celor interne.
De ce avem nevoie de o curte internaţională pentru astfel de încălcări?
Tribunalele naţionale nu le pot sancţiona?
Tribunalele naţionale vor avea întotdeauna jurisdicţie în cazul unor astfel de crime. În baza principiului „subsidiarităţii”, Curtea Penală
Internaţională va acţiona numai atunci când tribunalele naţionale nu pot sau nu doresc să facă acest lucru. Din nefericire, în unele ţări,
pe durata conflictelor sau a crizelor sociale şi politice, este posibil să nu existe tribunale capabile să soluţioneze în mod adecvat astfel
de încălcări. Pot exista şi situaţii în care guvernele aflate la putere nu doresc să îşi judece proprii cetăţeni, mai ales dacă aceştia au
301