EVENIMENTmisiunii Sale pământeşti... Lăsase apostolilor oînvăţătură precisă despre Dumnezeu, despre nemurireasufletului, despre Judecata de Apoi, despre ometc. Dar abia acum devenea înţeleasă şi completă.În al doilea rând, făcuse totul ca să-şi dovedeascăprin fapte învăţătura Sa. Care învăţătură? Aceeadespre minuni. Lăsase dovezi indubitabile apostolilor,dar şi celor care îl contestau. „Dacă nu credeţi încuvintele Mele, credeţi în faptele Mele, credeţi înceea ce vedeţi. Aţi văzut că am vindecat orbi dinnaştere, am redat mersul persoanelor imobilizateşi auz surzilor”.Iau mai trebuit aceste patruzeci de zile pentru casă-şi facă, după înţelesul nostru Testamentul, carea fost sintetizat spre trei direcţii: „Mergând învăţaţitoate neamurile.” Apoi „botezaţi-i în numele SfinteiTreimi,” şi „iertaţi păcatele celor care vor să-şi schimbeviaţa prin credinţa în Hristos.”Pentru a înţelege mai bine fenomenul ÎnălţăriiDomnului ce trupul la cer, voi prezenta punctul devedere teologic al Bisericii. Trupul înviat e un trupduhov-nicesc; are calităţi pe care nu le are trupulfiresc sau fizic. Trupul înviat este fără greutate:uşor, luminos, proslăvit, ceresc, strălucitor,nestricăcios, îngeresc, puternic (1 Corinteni 15,43-50 şi 55) se mişcă cu rapiditatea gândului dintrunloc în altul, poate fi văzut şi nevăzut (Luca 24).Aşadar Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer cu trupomenesc, spiritualizat, transfigurat. Ştiinţa ademonstrat că materia, în cele din urmă, este o masăde energie. Astfel, Mântuitorul Iisus Hristos după cebiruise celelalte legi ale materiei (deplasarea pe apă,schimbarea la faţă, învierea) de data aceasta a biruitlegea gravitaţiei. Doar El era Legiuitorul legilormateriei.În urma desfăşurării evenimentului Înălţării şi apromisiunii că peste câteve zile vor primi putereaDuhului Sfânt, apostolii s-au deşteptat la realitateşi au înteles câmpul misionar pe care îl aveau în faţă.Înălţarea la cer şi intrarea în componenţa SfinteiTreimi a Domnului nostru Iisus Hristos cu trup omenescspiritualizat, ne face să înţelegem mai bine valoareape care o are trupul în lumina învăţăturii luiDumnezeu. De aici extragem un mesaj creştin, acelade a nu lăsa trupul injectat cu patimi, ci de a-l pregătipentru a deveni „templu al Duhului Sfânt” (1 Corinteni 6, 19).Am găsit într-o carte o maximă a lui Propertius:„Când la fruntea înaltelor statui nu poţi ajunge, leaşterni coroane la picioare.” Evident, aici este gestulsincer de închinare a celor vii în faţa eroilor, prinonoare, respect şi admiraţie.Dar cine este eroul? Conform DEX-ului, eroul esteo persoană care se distinge prin vitejie şi prin curajexcepţional în războaie, prin abnegaţie deosebită înalte împrejurări grele ori în muncă. Ex: „Erou al MunciiSocialiste”- cea mai înaltă distincţie din R.S.R.,persoană care a primit această distincţie; ostaş căzutpe câmpul de luptă.Personajul principal al unei opere literare. Personajprincipal al unei întâmplări fericite şi care datorităacelei împrejurări atrage atenţia oamenilor, a preseietc. asupra sa.Obiceiul comemorării o dată pe an a celor plecaţidin lume s-a practicat în Biserică încă din timpulpersecuţiilor. La mormintele martirilor se adunaucreştinii şi povesteau întâmplări eroice şi minunidespre acei martiri, se întăreau astfel în credinţă şi învirtuţile în care au trăit şi au murit sfânţii mărturisitori.Moartea unui martir creştin era considerată „diesnatalis”. Nimeni nu plângea pe martir. De obiceiîncheiau cu promisiunea şi speranţa că se vor vedeacurând: „Deie Domnul Dumnezeu ca şi la anul să neîntâlnim...”Deci, acest remember anual s-a împământenit şiîn cazul „soldaţilor eroi români din toate timpurile şi dintoate locurile”, devenind Cultul Eroilor.Dispariţia unui camarad erou produce întristareîntr-o unitate militară, familie, comunitate şi chiar întroţară întreagă. Duiliu Zamfirescu scria într-o epistolala 19 ani: „Îmi aduc aminte de parastasul de laBiserica Sf. Ioan din Focşani, când sora maioruluiŞonţu a intrat nebună în templu, când mamalocotenentului Botescu plângea ghemuită într-ostrană, când ţărance văduve ne plângeau pe la uşă.”Adevăraţii beneficiari ai sacrificiului suprem ai unuierou sunt cei care rămân în viaţă. Deşi numai suntprintre noi, memoria trebuie să primească măcarodată pe an un refresh şi să fim recunoscători pentrucă „Eroul nu moare niciodată. Chiar prăbuşirea îi esteprilej de a fi” R.M. Rilke.Şi nu te-nalţi spre slăvi până nu cazi/ Cu frunteagrea în pulberea amară,/Iar dacă-nvii în zâmbetul deazi/ E c-ai murit în lacrima amară./ Radu Gyr.- 14 -
TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o nouă provocare-------------------------------------- Colonel dr. Costel Olteanu, Comandamentul Operaţional ÎntrunitINTRODUCERERealitatea actuală, în care se evidenţiază zorii uneinoi societăţi, în paralel cu existenţa celorlalte trei (ceaîn curs de industrializare-modernizare, industrială şipostindustrială 1 , postmodernistă 2 sau informaţională),are ca element fundamental schimbarea ponderiiunor actori statali şi non-statali pe arena internaţionalăîn competiţia pentru realizarea unui nouechilibru. În cadrul acestui tablou, sunt tot mai vizibile:extinderea Alianţei Nord - Atlantice şi a UniuniiEuropene spre Est; eforturile din ce în ce maipromiţătoare ale UE spre statutul de actor mondial,uneori la rivalitate cu SUA; efortul tot mai consistentşi evident al Federaţiei Ruse de a-şi recăpătainfluenţa politico-militară şi accentuarea aspiraţieialtora (China, India, Japonia etc. 3 ) la rangul desuperputere politico-economică şi militară;menţinerea SUA în postura de hiperputere(economică, tehnologică, politică şi militară), - pe operioadă de circa 50 de ani, după estimarea unora 4 ;progresele notabile înregistrate de globalizare;amplificarea revoluţiilor în domeniile tehnologiilorinformaţiei cu implicaţii în domeniul echipamentelormilitare tot mai puternice şi mai inteligente etc. Toateaceste elemente ne determină să apreciem ca justăasemănarea sistemului internaţional actual cu o„masă de biliard” 5 pe care evenimentele dintr-o partea lumii se repercutează asupra celeilalte şi, implicit,asupra unuia sau mai multor actori internaţionali, cuimplicaţii mai mult sau mai puţin ample, cu gradediferite de profunzime şi gravitate.Este evident că aceste prefaceri nu vor fi liniare şiliniştite, fapt pentru care, deşi schimbarea fizionomieiriscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţiinaţionale determină scăderea până aproape deanulare a posibilităţii unui război nuclear şi chiar aunuia generalizat, posibilitatea unui conflict militar saua unor acţiuni militare în care să fie implicatăRomânia nu este exclusă. Aceasta se bazează, înprincipal, pe îndatoririle, dar şi drepturile ce revinRomâniei din statutul de membră a ONU, OSCE, aNATO şi UE. 6 Prin urmare, Forţele Armate române,în totalitate sau pe structuri de diferite valori, vorparticipa la acţiuni militare multinaţionale, de alianţăsau coaliţie, în cadrul unui război/conflict armat sau încele incluse în categoria „altele decât războiul”, înbaza misiunilor ce-i revin.- 15 -
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4: LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6: AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8: AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10: AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13: EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 20 and 21: TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 64 and 65:
ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67:
ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69:
ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 70 and 71:
ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73:
ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75:
MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77:
TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79:
TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81:
TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83:
TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85:
TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87:
TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89:
TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91:
AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93:
AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95:
MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97:
MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99:
MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101:
MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724