12.07.2015 Views

Nr.7 - Armata şi societatea. - Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu"

Nr.7 - Armata şi societatea. - Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu"

Nr.7 - Armata şi societatea. - Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu"

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţieAutor al unor monografii şi albume (unele cu legendăîn limbi de circulaţie europeană), colecţionar delegende şi „mistere” , coautor al unui volum privind oamenide ieri şi de azi ai ţinutului buzoian, GheorghePetcu, în colaborare, de acestă dată, cu SimonaMioara Boian, realizează un „compendiu” al brandurilorşi reperelor de toate varietăţile propozabile spreatenţie celor tentaţi, persuadaţi sau provocaţi să fie încunoştinţă de cauză: „Buzău. Să ne cunoaştemjudeţul” (2009, 64 p.), apărut sub egida ConsiliuluiJudeţean Buzău, Biroul de Promovare a Turismului şiAgroturismului.Date sintetice despre „cadrul natural” al zonei suntsuccedate de „cele mai importante atracţii”/oferte, constândîn rezervaţii naturale, monumente ale naturii,edificii religioase (Episcopia, mânăstiri, actuale şifoste, devenite lăcaşuri de mir, biserici, din municipiuşi oraşul Râmnicu Sărat), obiective turistice, „unicateîn lume” - terestre (naturale), cosmic/atmosferice(“cerul straniu”, din zona Bozioru-Fişici-Nucu), sau edificiiutilitare grandioase (barajul cu „plombă” de argilă,de la Siriu) şi artistice (tabăra de sculptură de laMăgura).Galeria unui panteon cultural laic (mai succint) esteschiţată prin scriitori: V. Cârlova, C.C. Datculescu, V.Voiculescu, Urmuz, Ion Caraion, Ion Băieşu, şi LaurenţiuUlici, într-o ordine aleatorie (cronologic), artişti(plastici şi ai scenei, în general, omologaţi de istoriaartei) dar şi creatori populari-instrumentişti (excesiv degeneros puşi în pagină: Dumitru Cadulenco, n. 1941,machetist şi încondeietor de ouă, beneficiază de unspaţiu tipografic echivalent însumării fişelor lui AristideDemetriade, actor, plus Adina Paula Moscu, pictoriţăsau, dintre scriitori, Cârlova, Urmuz şi Caraion).O serie de legende condensate şi in extenso, unelecu indicaţia sursei („Legenda cerului” – Ion Otescu),altele apocrife (simili science-fiction - legenda Luanei),altele simple „curiozităţi”: vulturul Ilie, preotul Ambrozieşi Acarul Păun, completează un mozaic, în intenţie,larg, după principiul „multum in parva” (mult în puţin).Case celebre, tradiţii, trasee turistice, un repertoaral taberelor şcolare, inclusiv campus-ul “Sfântul Savade la Buzău”, un inventar al succesivelor „şcoli normale”din municipiu şi chiar un “catechism” (cu întrebărişi răspunsuri „la temă”, extemporal mult pestemarginile informative ale lucrării) „deconspiră” unparteneriat şcolar, întru totul util şi onorabil, dealtfel,bine şi atrăgător utilat iconografic, în elegantăprezentare tipografică.Tocmai deaceea, vomsemnala (şi)câteva derapajede gustsau informaţie.P a t r i o t i s m u llocal nu îndreptăţea,credem,reproducerea,pe funcţie de„imn”, a unuitext de folclornou, proaspătcontrafăcut, „Măi Buzău, mândru judeţ” (AtenaBratosin Stoian, „text, muzică şi voce”, ultimele două–ştimele şi sonorul – nereproduse), unde, în afară deunele “raportări victorioase”, proprii unui sezon agricolşi politic încheiat („Pe plaiul tău holdele/ Întrec azi pădurile”),atribuiri eronate („Dumnezeu ne-a dat în dar/MUNTELE DE CHIHLIMBAR,/ Un BARAJ MARE-NSIRIU/ Şi la Terca FOCUL VIU”, ori barajul a fost construitîn timpul unuia dintre cele mai atee regimuri) precumşi laude la care nu numai că nici un poet (popularsau cult) nu ar subscrie, dar nici un geolog sau, nici laurgenţă şi sub presiunea emoţiei, un medic oculist: „ŞiVULCANII NOROIOŞI/ Sunt ca nişte ochi voioşi”;după tradiţia populară, consemnată şi de <strong>Alexandru</strong>Odobescu, la Pâcle, vulcanii cu pricina erau supranumiţi„cazanele lui Satan”. După cum, „Balada căpitanilorlui Negru Vodă – Manea, Goidea şi Lopată “conţine o semnalabilă inadvertenţă de armurărie, recuzabilăde către orice muzeograf: „Vin trei căpitanicălare/ Cu pistoale rumeioare”; arma de foc pomenităîn context devansează, cu vreo două secole, utilizareaei în Europa, ceea ce ne-ar mai aduce un nou şi nemeritatbrevet de protocronism (pistoalele sunt, maidegrabă, proprii recuzitei formaţiei contemporane „Nemuritorii”).Cum orice traseu de drumeţie implică şi marcajemai vagi şi nu totdeauna adecvate modificărilorterenului, unele de provenienţă anterioară, credem căinvitaţia de ultimă oră este, cu ţinta propusă dar şicumva extensibilă, utilă şi tentantă, generoasă înofertă, un pachet all inclusive, pagina (3) de început/acreditareavând în frunte o reclicvă antică –Cloşca cu puii de aur – şi, în final, un reputat articolgastronomic – babicul.Cronicar- 92 -

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!