ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie în Războiul pentru Întregirea NaţionalăRegimentul 48 Infanterie Buzău(partea a II-a, sfârşitul campaniei anului 1916)-------------------------------------- Locotenent colonel Liviu Corciu, Comandamentul Operaţional ÎntrunitMOTTO:Luptele din acest sector sunt dintre cele mai cumplite lupte date pe întreg frontulcarpatic. Disproporția între efectivele și armamentul formidabil al adversarului și cele aleromânilor, dificultățile terenului accidentat, pe care se dădeau luptele, vremea rea - zăpadăși ger - dădeau războiului de aici un aspect de tragedie care n-a fost atins nicăieriîn altă parte a frontului carpatic.C.Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României,Fragment referitor la luptele purtate în Munții Argeșului, în toamna anului 1916.Nu am afirmat niciodată despre Regimentul 48 Infanterie Buzău, nici în primul articol alacestui serial, publicat în numărul precedent, și nici pe parcursul discuțiilor, unele deosebitde animate, suscitate de articolul în cauză, că ar fi fost unul din regimentele de elită alearmatei române în timpul Primului Război Mondial.Din contră, este poate cel mai aproape, dintre toate regimentele înființate atunci, înclocotul zilelor premergătoare intrării României în război, de materializarea expresiei carnede tun. A pornit la război cu doar câțiva ofițeri și subofițeri de carieră, majoritatea proveninddin rândul rezerviștilor, învățători ori funcționari, și câteva mii de soldați de toate vârstele, maitoţi provenind din mediul rural; slab instruiți, slab echipați, și mai slab dotați cu echipamentși tehnică de război. Până aici nimic deosebit, s-ar putea zice.Remarcabil, la acest regiment este faptul că, în fiecare situație limită cu care s-aconfruntat, la Roșia (Rotenberg) ori pe defileul Oltului, în munții Argeșului ori la Mărășești,în refacere, în Moldova pustiită de epidemii, ori în acțiunile militare de restabilirea ordineide drept, în sudul Basarabiei, s-a arătat demn de încrederea și speranța cu care a fostînvestit, a dovedit curaj – prin disponibilitatea la jertfă, până la uitarea de sine, tărie decaracter – prin rezistența fizică în fața tuturor greutăților și permanentelor lipsuri, dar, maiales, prin rezistența moralului în confruntările directe, întotdeauna inegale. Iar aceste înaltetrăsături sunt caracteristice elitelor.Favorizată de acalmia ce se instalase pe fronturileoccidentale și motivată de intenția de a finaliza acțiunilemilitare în România până la sosirea iernii, când <strong>Armata</strong>Română ar fi putut rezista mult mai ușor pe cresteleînzăpezite din munți, ofensiva Puterilor Centrale pefrontul din Transilvania intra, după bătălia Sibiului, într-onouă fază.Aici se cuvine a face o scurtă aducere aminte aevenimentelor ce precedaseră momentul despre care amvorbit mai sus. Regimentul 48 Infanterie Buzău a suferitpierderi grele, în chiar primul episod remarcabil din scurtasa istorie, când în fața localității Roșia din preajma Sibiuluia suferit pierderi severe, 22 de ofițeri și 1150 subofițeriși trupă, morți răniți și dispăruți 1 .- 54 -
ISTORIE, CULTURĂÎn legătură cu acest trist episod, jurnalul de operațiial Diviziei 13 Infanterie menționează: ”Regimentul 48Infanterie care trebuia să atace satul Roșia, nefiindsusținut pe flancul stâng de un batalion din Regimentul44 Infanterie(care trebuia să execute o mișcare deîntoarcere) deși pătrunsese în parte din tranșeeleinamicului din satul Nou Săsesc, a fost silit să se retragăcu mari pierderi” 2 .Ulterior, Regimentul 48 Infanterie Buzău, incompletrefăcut, în rezerva Diviziei 13, este trimis pe defileulOltului, spre Câineni, pentru a evita încercuirea întreguluiCorp 1 Armată (Grupul de Olt), prin remarcabila manevrăa Corpului Alpin Bavarez.Imaginea completă a situației frontului, după bătăliaSibiului și retragerea Corpului 1 Armată pe defileulOltului, este foarte bine redată de istoricul C.Kirițescu, înlucrarea Istoria războiului pentru întregirea României.Acesta prezintă atât situația inamicului, care, inițial seorientase cu forțele principale spre est, în intenția de arespinge unitățile Armatei a II-a române și a cuceriBrașovul, lăsând în poziție, în fața unităților Grupului deOlt, doar Corpul Alpin bavarez întărit, cu misiunea de apăstra aliniamentul câștigat și de a hărțui unitățileromânești demoralizate, cât și situația Corpului 1 Armatăromân, care reușise să se retragă cu greu prin defileulOltului, cu pierderi grele în oameni și mai ales în materialde război, înfrânt și slăbit, dar nu distrus 3 și, întărit cuFalkenhayn şi statul său major pe frontul românesc, 1916.Divizia 20 Infanterie, care-i sărise în ajutor dinspre sud,atunci când fusese în pericol de încercuire, bloca ambelemaluri ale râului Olt, pe vechea linie de graniță, în zonalocalității Câineni.După victoria de la Brașov, Falkenhayn identifică, înPitești, următorul punct de importanță strategică și celmai scurt drum spre capitala țării, spre care îndreaptă,peste Carpați, acțiunea convergentă 4 a două grupuri dearmate, Grupul Morgen, prin Câmpulung Muscel, șiGrupul Krafft, prin Curtea de Argeș.Astfel, Grupul Krafft, denumit astfel după generalulKrafft von Delmensingen, comandantul Corpului AlpinBavarez - unitate ce constituia nucleul acestei forțe, va fiîntărit considerabil cu mari unități germane și austroungare,dintre care unele odihnite, proaspăt debarcatepe front, altele specializate în lupta în teren muntos, darîn mod considerabil cu artilerie de mare calibru, bateriide calibrul 210 și 305 mm, domeniu în care germaniidețineau superioritatea absolută 5 .Pe lângă noul dispozitiv defensiv adoptat în maregrabă, o altă schimbare la Grupul Olt era și aceea acomenzii, în data de 18 septembrie/1 octombrie, MareleCartier General înlocuindu-l pe generalul Popovici, pentruezitările manifestate pe câmpul de luptă, precum șipentru incompetența în conducerea și organizareaforțelor aflate în subordine 6 , cu generalul DavidPraporgescu, un soldat de elită cu frumoase însușirisufletești și profesionale 7 .Din nefericire, după numai câteva zile, în data de 30septembrie/13 octombrie, generalul David Praporgescuva fi rănit mortal de schijele unui proiectil inamic, în timpce inspecta o poziție din linia întâi, în zona înălțimii Coți,fiind primul general român căzut la datorie în PrimulRăzboi Mondial. La comanda Grupului Olt a fost numitgeneralul Petala, fost comandant al Diviziei 9 Infanterie înDobrogea.Cât despre despre capacitatea combativă a trupelorGrupului Olt, C.Kirițescu 8 menționează că situația acesteimari unități era una aproape disperată, având unitățiamestecate, nepregătite pentru luptă, cu armamentmediocru și cu moralul scăzut.Tot istoricul C.Kirițescu descrie flancul drept aldispozitivului de apărare românesc, ce ocupa orisupraveghea înălțimile până la Valea Argeșului, ca fiindneomogen, format din elemente dezorganizate 9 alediviziilor 23 și 13, dispus pe un teren muntos deosebit dedificil, pe alocuri împădurit, și cu înălțimi, în general,peste 1500 m, străbătut de râurile Olt, Topolog și Argeș.La dificultățile terenului se adăuga și vremea nefavorabilăde toamnă, cu ploi, lapoviță și, mai ales în zonele înalte,cu ninsori abundente.Aceste caracteristici aveau să imprime luptelorangajate aici un caracter extrem de dur, mai ales că seînfrunta un adversar, care folosea numai trupespecializate și dotate corespunzător, dar mai alesînzestrate cu echipament adecvat, pentru lupta înmunți. 10Referindu-se la diferențele considerabile în înzestrareatrupelor române, comparativ cu cele ale PuterilorCentrale, pe frontul românesc în campania anului 1916,jurnalistul britanic Hamilton Fyfe, corespondentul derăzboi special al revistei britanice The Daily Mail, acreditatpe lângă <strong>Armata</strong> României, scria într-un articol apărut înmartie 1917: ”Este ca și cum i-ai ucide, să trimiți (la luptă– s.n) oameni atât de prost echipați împotriva unui inamicaprovizionat din abundență cu toate motoarele șidispozitivele tehnice necesare ducerii războiuluimodern” 11 .Dezorganizate din cauza pierderilor suferite în bătăliaSibiului și pe timpul retragerii prin defileul Oltului, 1subunitățile Regimentului 48 Infanterie Buzău se aflau- 55 -
- Page 1 and 2:
Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4: LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6: AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8: AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10: AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14: EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 20 and 21: TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75: MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77: TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91: AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724