Nr.7 - Armata şi societatea. - Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu"

TEORIE MILITARĂÎn realitate, neacceptarea, de către Ucraina, ametodei CIJ de delimitare, propusă de România, înperioada negocierilor, este cea care a condus laeşecul acestora. Pe de altă parte, acceptarea metodeiCIJ în cadrul procedurii declanşate la Haga deRomânia era doar aparentă şi formală, pentru cămodul de aplicare al acestei metode, aşa cum a fostpropus de Ucraina, nu făcea altceva decât sădistorsioneze vădit principiile şi regulile de drept pecare se bazează metoda utilizată constant de CIJ înjurisprudenţa sa.În procesul de delimitare maritimă de la CIJ,formaţiunea maritimă Insula Şerpilor trebuia tratatăconform normelor de drept internaţional care se referăla stânci (articolul 121, paragraful 3 din Convenţiaprivind Dreptul Mării), aşa cum, de altfel, a acceptat şiUcraina la momentul încheierii Tratatului din 1997. Lamomentul semnării, în 1982, şi la cel al ratificăriiConvenţiei privind Dreptul Mării, în 1996, România afăcut o declaraţie, necontestată de Ucraina anteriorprocedurilor de la CIJ, prin care menţionează căstatutul juridic al formaţiunii Insula Şerpilor, „nelocuităşi lipsită de viaţă economică proprie” nu poate afectadelimitarea spaţiilor maritime ale celor două state.3 Februarie 2009, ora 10.00 (ora 11.00, oraBucureştiului). Haga. Marea Sală a Justiţiei dinPalatul Păcii, sediul Curţii Internaţionale deJustiţie. Preşedintele Curţii, judecătoarea britanicăRosalyn Higgins, prezintă Hotărârea CIJ. Potrivitacesteia, materializarea coordonatelor geograficeale liniei finale de delimitare acordă României79,34 % din zona în dispută de peste 12.200 km 2 ,adică 9.730 km 2 de platou continental şi zonăeconomică exclusivă, şi datele prognozate aleresurselor din zona revenită României.Decizia CIJ îi conferă, practic, Romaniei acces la ocantitate estimată de 70 de miliarde de metri cubi degaz şi 12 milioane de tone de petrol.Având în vedere că I. Şerpilor nu influenţeazădecizia, Curtea nu a considerat necesar să sepronunţe asupra naturii formaţiunii. Acesteia i seatribuie o mare teritorială nu mai mare de 12 milemarine, practic, efectul juridic atribuit este cel al uneistânci.Linia delimitării maritime stabilite de Curte (Fig. nr. 8)începe la punctul 1, adică punctul de intersecţie allimitelor exterioare ale apelor teritoriale ale Românieişi Ucrainei, aşa cum a fost stipulat in Tratatul privindregimul frontierelor de stat din 2003. De acolo,urmăreşte un arc de cerc de 12 mile marine în jurulInsulei Şerpilor până în punctul cu coordonatele:φ=44°03‘18,5“ N; λ=30°09‘24,6“ E de pe liniaechidistantă care porneşte de la coastele adiacenteale Romaniei şi Ucrainei, aşa cum acestea suntdescrise de punctele de bază de pe Digul Sulina,respectiv Insula Ţiganca. Delimitarea continuă, de lapunctul 2, de-a lungul liniei de echidistanţă până lapunctul 3, care are coordonatele: φ=44°46’38,7” N;λ=30°58’37,3” E. De la punctul 3, linia de delimitareurmează linia de echidistanţă către punctul 4 cucoordonatele: φ=44°44’13,4” N; λ=31°10‘27,7“ E. Dela punctul 4, linia trece către punctul 5 cucoordonatele: φ=44°02’53” N; λ=31°24’35” E, apoicontinuă pe linia descrisă de azimutul de 185°23’54,5”.Din chiar momentul pronunţării, hotărârea esteobligatorie, definitivă (nu poate fi contestată sauatacată cu apel sau recurs) şi executorie imediat.Obligaţia respectării şi executării întocmai a uneihotărâri a CIJ rezultă din Carta ONU al cărei art. 94prevede că „fiecare membru al ONU se obligă sărespecte hotărârea Curţii în orice caz în care esteparte”. Atât România, cât şi Ucraina (care sunt membriai ONU) au declarat la cel mai înalt nivel (alpreşedinţilor de stat) că vor respecta hotărârea CIJ.În acest mod, după patru ani, Curtea Internaţionalăde Justiţie de la Haga a tras cortina peste procesuldintre România şi Ucraina.La finalul unui diferend dificil şi complicat,Fig. nr. 8. Linia de delimitare a platoului continental şi a zoneloreconomice exclusive ale României şi Ucrainei stabilită de CIJ.------------------------------------------------------------------------------------derulat pe mai bine de 40 de ani, care a presupus20 de ani de negocieri cu fosta URSS, 6 ani şi 34de runde de negocieri cu Ucraina şi 4 ani, 4 luni şi18 zile de confruntare juridică la CIJ, obiectivulRomâniei a fost atins: trasarea unei linii echitabile,nesusceptibile de interpretări şi care ne deschideaccesul la resursele din zonă [8] .***Ca o ironie a sorţii sau poate ca o compensaţiea destinului, efectiv, procesul a început la 60 de ani- 83 -