Nr.7 - Armata şi societatea. - Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu"

ISTORIE, CULTURĂde presă (în principal Bugpress),precum şi două ilustraţii aproapefără excepţie cu subiect militar.Paginile 2-3, sub titlul „De la Nistrula Bug”, insera ştiri din interiorulacestui spaţiu, preponderent cucaracter sociale şi culturale. Depildă, în pagina a 3-a a ediţiei cu nr.96/ miercuri, 14 iulie 1943, seanuţă că Escadrila „Bug” a botezatun copil român, evenimentulpetrecându-se în prezenţaguvernatorului Transnistriei, prof.Gh. Alexianu şi, printre alţii, a luiHoraţiu Ionescu, şeful ServiciuluiPresei, a tuturor piloţilor escadrileişcolii de pilotaj, naşă fiinddomnişoara directoare IrinaBurnaia, pruncul botezat Ion, dar şiIlie, în cinstea patronului aviaţiei; odată scos din cristelniţă, i s-a făcutşi botezul aerului, avionul fiindpilotat de Emil Negoiţă, decanul devârstă, multimedaliat, care avea laactivul său peste 6000 de orepetrecute în văzduh. Tot aici seredă programul cinematografelordin oraş, 11 la număr, rebotezatecu nume româneşti: Doina,România, Bucureşti, Axa, Moldova,Oltenia, Victoria, Bug, Scala, Lunaşi Basarabia. Acelaşi gen de numele aveau şi restaurantele, cel maiconvenabil preţ fiind la…Bucureşteanu’, pe strada RegeleMihai I, nr. 96, iar postul local deradio se numea Radio Moldovanca.Pagina 4, conform tipiculuivremii, era intitulată „Ultima oră”, şiinsera, aproape exclusiv, ştiri de pefronturi, preluate de la agenţia depresă Bugpress. La Tipografia„Graiul Românesc” din Odessa,unde se edita Bugul, va vedealumina tiparului şi ziarul Odessa,condus tot de către GeorgePâslaru. În numerele 21/1 aprilie1943, pag. 3, şi în nr. 27/1943 serelata despre cum se derula oşezătoare ostăşească la Odesa 16 ,la acea oră şi aproape în toateediţiile date despre viaţa culturalăşi artistică sub administraţieromânească. Nu lipseşte rubrica„Figuri de eroi” (numită şi „Eroismromânesc”), dar nici mediatizareacondamnărilor la moarte saumuncă silnică pronunţate deCurtea Marţială pentru partizaniidescoperiţi că lucrau în favoareainamicului şi cu arme asupra lor. 17În perioada cât a activat laOdessa, George Pâslaru s-acăsătorit, la 2 decembrie 1942, cuVictoria Dimitriu, actriţă, iar anulMedaliile „Pro Basarabia şi Bucovina”(„Patria recunoscătoare. 1941“)„Cruciada Împotriva Comunismului” instituităla 1 aprilie 1942.următor li s-a născut, la 3 iulie1943, o fetiţă, cea care va devenimai târziu celebra cântăreaţă,compozitoare, textieră de muzicăuşoară şi actriţă de film, MargaretaPâslaru. 18După terminarea misiunii laOdessa, George Pâslaru sereîntoarce la Bucureşti, undecumpără ziarul Capitala 19 (înopinia aceluiaşi jurnalist acuzator,Isac Holder, „cu banii obţinuţi dinjaf, în Transnistria”) şi devinecorespondent, pentru Buzău, alziarului Timpul, condus de GrigoreGafencu, veteran aviator alprimului război mondial.Noua intreprindere a ziaristuluibuzoian a fost sortită eşecului,sediul redacţiei ziarului Capitala şitipografia fiind distruse, în cursullunii mai a anului 1944, într-unul dinraidurile efectuate, asupraBucureştiului, de bombardiereamericane şi engleze.Lovitura de stat de la 23 august1944, arestarea Mareşalului IonAntonescu, conducătorul regimuluimilitar instaurat în 1941, şi intrareaRomâniei în coaliţia antihitleristă,concomitent cu pătrundereaArmatei Roşii pe teritoriul ţăriinoastre, vor precede acţiunile decomunizare, odată cu instalareaguvernului pro-comunist, la 6martie 1945, prezidat de dr. PetruGroza.Din acest moment, sedeclanşează vânătoarea împotrivaadversarilor politici, în special, anaţionaliştilor, membri şi/sausimpatizanţi ai Mişcării legionare,printre aceştia numărându-se şiziaristul buzoian George Pâslaru.La începutul anului 1945, IsacHolder, ginerele fostului primar aloraşului Buzău, liberalul StanSăraru, cel care a fost „eroul” unuiserial iniţiat de săptămânalulAcţiunea Buzăului, titra (în ziarulpro-comunist Chemarea Buzăului)articolul „Lipsea din lot”, avându-lca ţintă pe George Pâslaru,învinuit nu numai de propagandăantisemită ci şi de participare laacţiuni antisemite: „În localitate[Buzău] mergea în frunteaspărgătorilor de geamuri laprăvăliile evreieşti şi îi lovea peevrei.” 20La 24 mai 1945 a începutprocesul ziariştilor „criminali derăzboi“, „vinovaţi de dezastrul ţării“,prin care se urmărea, practic,decapitarea elitei gazetărieiromâneşti, iar G. Pâslaru era dejapus sub urmărire de Siguranţă,încă din ianuarie 1945. În opiniaredactorulului şef adjunct aloficiosului „Scânteia”, SilviuBrucan, aceştia erau „agenţicalificaţi ai Gestapoului, ziarişti cuo activitate infamantă în activul lor,[care] nu numai că se plimbă liberi,nu numai că pătează lupta eroică aArmatei Roşii şi a poporului român,dar mai mult - ceea ce este menitsă ridice revolta poporului - fac săapară gazete“.Condamnarea primului lot alcelor 14 ziarişti, la 2 iunie 1945, decătre Tribunalul Poporului, a fosturmată de alte procese dresateunor jurnalişti, acuzaţi de a fi„trădători ai intereselor populare şide stat”. George Pâslaru va fi şi elcondamnat, pentru atitudinenaţionalistă, antisemită,anticomunistă şi antisovietică, la unan şi jumătate de închisoare, cuinterdicţia unor drepturi cetăţeneşti- 42 -