ISTORIE, CULTURĂavioane de bombardament pe care ulterior le-au adaptatpentru nevoile trupelor aeropurtate: R-1, Antonov ANT-9,Tupolev TB-I, TB-3 (cu o capacitate de încărcare de5.800kg , o viteză de 288 km/h, autonomie de zbor de2.495 km, având ca armament trei sau patru mitraliereShKAS de 7,62mm, provenit din uriaşul, pe vremeaMitraliera MG-34aceea, Tupolev ANT-6. Părăsirea bordului acestui avionpunea totuşi mari probleme şi cerea multă îndemânareşi antrenament din partea paraşutiştilor. Cu toateacestea, sovieticii erau în măsură să paraşutezeregimente întregi şi tot ei au experimentat paraşutareade echipament greu de luptă, inclusiv tancuri. Mai târziu,după ce americanii i-au ajutat cu mai multe aparate DC-Parasutist german la Narvik, Norvegia,19403, au fabricat după acestea varianta varianta sovieticăLisunov Li-2.Italienii au folosit pentru lansarea primilor paraşutiştibombardierele biplane Caproni Ca -73.În ceea ce priveşte paraşutiştii români, aceştia auexecutat paraşutările din avioane Junkers Ju-52 şi Potez-65.Un rol deosebit de important în transportul trupeloraeropurtate şi a tehnicii de luptă l-au avut planoarele.Construite în mai multe variante, planoarele au suplinitde multe ori lipsa aparatelor de transport, prin capacitateasporită şi prin posibilitatea de a transporta atât oameni,cât şi o mare cantitate de tehnică (tancuri uşoare, piesede artilerie mijlocii, buldozere, cu echipajele şi servanţiilor etc). Desigur, şi inconvenientele erau majore:dependenţa de un aparat remorcher, vulnerabilitatea înfaţa aviaţiei şi artileriei antiaeriene inamice, nevoia unorspaţii ample pentru aterizare etc. Cu toate acestea, planoareleau constituit o alternativă destul de apreciatăpentru transportul trupelor aeropurtate, iar preocupareade a le minimaliza unele dintre servituţi confirmă acestlucru. De exemplu, pentru obţinerea unei anumite inedependenţefaţă de avioanele-remorchere, unele planoareau fost prevăzute cu motoare. Se pare că şi în acest domeniugermanii au fost deschizători de drumuri. Astfel,DFS 230, planor de asalt cu 10 locuri, putea fi armat cuo mitralieră MG-15 mobilă de 7,92mm. A fost angajatpentru prima dată în operaţie în 1940 la Eben-Emael, înBelgia, unde s-a dovedit că îi trebuia prea mult spaţiupentru aterizare şi îi lipsea armamentul care să-i asigureprotecţia după aterizare. Aceste inconveniente au fost remediatela varianta DFS-230 B, căreia i s-au ataşat oparaşută de frânare şi armamentul necesar. ME- 321Gigant putea transporta 130 de oameni sau 9.750 kg. Caarmament avea două mitraliere MG-15, de calibru7,92mm. A fost unul dintre cele mai mari aparate de zbordin timpul celui de-al doilea război mondial. Conceput în1940, a făcut primul zbor în 1941.Pentru remorcarea luierau folosite trei avioane de vânătoare BF 110 sau unavion de transport Junkers Ju-90. Ulterior a fost folositavionul He 111 Z, cu cinci motoare. ME 323 (un ME 321echipat cu şase motoare), putea transporta 100 oamenisau 18.000 kg , cu o viteză maximă de 224 km/h. un altplanor german care s-a bucurat de un oarecare succes afost Gotha Go 242;Englezii s-au bucurat de serviciile lui Airspeed Horsa,care putea transporta 25 persoane, plus 2 membri aiechipajului. Era tras de avionul Halifax sau de remorcherulde planoare Short Stirling IV şi avea o viteză dezbor în planare de 161 km/h. A intrat în serviciu în 1942şi s-au construit în total 3.655 exemplare. Waco CG-4A“Hadrian” era remorcat de Douglas C-47 Skytrain, cu o vitezăde remorcare de 241 km/h şi viteză în zbor planat de193 km/h, având o capacitate de transport de 15oameni. Au fost construite 13.909 exemplare, fiind celmai utilizat planor în cel de-al doilea război mondial, înoperaţiile din Sicilia, Europa Occidentală şi Birmania (înoperaţia “Market-Garden” au fost întrebuinţate 1.543 deastfel de planoare şi aparate de remorcare). General Air- 62 -
ISTORIE, CULTURĂHamilcar, un planor de transport personal şi tancuriuşoare, cu o viteză de remorcare de 241 km/h, puteatransporta un tanc de 7 tone sau o încărcăturăechivalentă de oameni şi materiale. A fost folosit pentruRemorcherul de planoare Stirling IV.prima dată în operaţia “Overlord”, în Normandia, în iunie1944. Varianta Mark X, prevăzută cu două motoareBristol, din care s-au construit doar 20 exemplare, aveao viteză de 233 Km /h şi o autonomie de zbor de 2.696 km.După primul război mondial, ţările occidentale,convinse mai mult sau mai puţin de viitorul trupeloraeropurtate, au fost nevoite totuşi să ia în calcul nevoiaperfecţionării paraşutelor din dotarea aviaţiei militare, caun element obligatoriu în echipamentul piloţilor. Rând perând, Germania, Franţa, Italia, Anglia, S.U.A., U.R.S.S.şi chiar Suedia au trecut la fabricarea propriilor modelede paraşute. În Germania s-au produs paraşuteleHeineche, în Franţa paraşutele Blanquire, Juquemesse,Ors, Tinnsonier, Robert, Calthrop. Anglia a produsparaşutele Taylor şi Spencer, iar S.U.A. paraşutele John,C-ie Scolt & Stevens, Sperary, Martin. În Italia a fostprodusă paraşuta Maddaluna, iar în Suedia paraşutaThörnbland. Adaptate nevoilor trupelor aeropurtate,unele dintre aceste paraşute au răspuns cerinţelor, altelenu. La începutul celei de-a doua conflagraţii mondiale, îndotarea trupelor aeropurtate se găseau paraşuta Irvin,concepută de americani încă din 1919 şi vândută sublicenţă mai multor ţări, printre care U.R.S.S. şi România,paraşuta RZ produsă în Germania, precum şi modelul Xdin dotarea trupelor britanice.Paraşutiştii români au folosit paraşute tip Irvin,produse în România sub licenţă americană încă din1937, cu 24 sau 28 de panouri. Cele cu 28 de panouri sefoloseau şi pentru paraşutarea materialelor şiarmamentului, inclusiv a tunului antitanc de 47 mm.Planorul Waco CG-4 Hadrian- 63 -Armament şi echipament din dotarea trupeloraeropurtateAcest domeniu poate constitui, el însuşi, subiectulunei lucrări separate, în abordarea căreia va fi nevoie deaportul considerabil al specialiştilor în domeniu. În cazulde faţă nu ne-am propus o abordare detaliată adomeniului respectiv, însă o scurtă trecere în revistă aprincipalelor tipuri de arme pe care trupele aeropurtatele-au folosit în operaţiile în care au fost angajate poatesprijini încercarea de a surprinde preocuparea factorilorde decizie de a dota aceste trupe cu mijloace e luptădintre cele mai performante la vremea respectivă, caresă răspundă exigenţelor oricărui luptător din forţele deelită. Deşi se pare că încă nu fusese materializat nici pedeparte dezideratul ca luptătorul paraşutist să dispunăde armament cu gabarit redus, dar cu eficacitate sporită,unele încercări au fost totuşi, şi ar trebui remarcată aicipreocuparea de a reduce dimensiunile atât alearmamentului individual, care era acroşat pe corpulluptătorului, cât şi cel de luptă împotriva mijloacelorblindate ale inamicului. Specialiştii militari s-au străduitsă găsească soluţii pentru paraşutarea în raionulacţiunilor de luptă a tancurilor uşoare, a pieselor deartilerie antitanc, a mijloacelor de locomoţie uşoare(biciclete, motociclete, jeep-uri etc.). Containerelespeciale şi sistemele de paraşute cu platformeamortizoare au rezolvat în oarecare măsură acestenevoi, dar întotdeauna paraşutiştii au resimţit lipsaarmamentului şi muniţiei, a pieselor de artilerie, mai alescă de cele mai multe ori au fost nevoiţi să lupte cu uninamic superior numericeşte, bine dotat cu mijloaceblindate şi protejat de fortificaţii eficiente. Ingeniozitatea,impetuozitatea, curajul, spiritul de sacrificiu şi dorinţaparaşutiştilor de a învinge cu orice preţ nu au fostîntotdeauna suficiente într-o încleştare în care ajutoarelepe calea aerului au venit de multe ori prea târziu. Cutoate acestea, paraşutiştii, indiferent de care parte abaricadei s-au aflat, au dovedit că sunt luptători deexcepţie şi obţin maximul de eficienţă cu mijloacele avutela dispoziţie.Germanii au folosit cu succes majoritatea tipurilor dearme individuale din dotarea trupelor de uscat – pistolulP-38 (Walther), calibru 9 mm Parabellum; pistolul PO8(Luger), calibru 9 mm Parabellum; puşca cu repetiţieKAR 98 K, calibru 7, 92 mm; automatul MP-40, calibru 9mm Parabellum; pistolul-mitralieră MP-38, calibru 9mmParabellum; puşca automată FG-42, (FallschirmjägerGewehr 42) calibru 7,92 mm, mitraliera MG-34 – dar şipuşca de asalt pentru trupele aeropurtate (din care aufost produse doar 5.000 exemplare). Împotrivamijloacelor antitanc ale inamicului au folosit cu succestunul fără recul LG-40, calibru 75 mm, cu o bătaiemaximă de până la 6.800m, tunul antitanc Pak 35/36,calibru 37mm, precum şi mortierele.Japonezii au avut în dotare armament de producţieproprie: pistoletul model 94, calibru 9mm, pistolul-mitralierămodel 100, calibru 8 mm, puşca model 2, calibru7,7mm, mitraliera model 11, calibru 6,5mm, mitralieramodel 99, calibru 7,7mm.Trupele aeropurtate aliate au beneficiat, la rândul lor,
- Page 1 and 2:
Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4:
LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6:
AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8:
AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10:
AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14: EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 20 and 21: TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75: MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77: TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91: AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724