ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pentru trupeleaeropurtate în timpul celuide-al Doilea Război Mondial----------------------------------------------- Colonel dr. Mircea TĂNASE, Statul Major GeneralTrupele aeropurtate ale celui de-al doilea războimondial s-au bucurat de o mare atenţie din parteafactorilor responsabili şi în ceea ce priveşte dotarea lor cuarmament şi tehnică. Definite ele însele ca elemente denoutate în panoplia zeului Marte, aeropurtatele au profitatde ultimele realizări în materie de tehnică militară, dacăar fi să ne referim şi numai la aparatele de zbor. Acelaşilucru s-a întâmplat însă şi cu celelalte categorii detehnică militară din dotarea acestor trupe – armamentulindividual sau al subunităţilor, mijloace de transport,echipament. De multe ori, armamentul din dotare atrebuit să răspundă unor exigenţe pe care specificulacţiunii acestor trupe le impuneau: gabarit şi greutatereduse, pentru a putea fi acroşate pe luptătorul care eraparaşutat sau debarcat din aeronave sau a putea ficontainerizate pe platformele paraşutabile, fiabilitate şicapacitate de lovire sporite etc. Dacă în ceea ce priveştearmamentul individual, paraşutiştii au fost beneficiariiunei dotări corespunzătoare, cu arme care se aflau întopul realizărilor din domeniu şi care s-au dovedit deosebitde eficiente, nu acelaşi lucru se poate spune desprearmamentul greu antitanc sau de artilerie, ale cărui dimensiunişi greutate au constituit întotdeauna inconvenientegreu de surmontat. Desigur că au fost făcuteeforturi şi în acest sens şi s-au obţinut unele rezultatesemnificative, dar nu îndeajuns de mulţumitoare. S-areuşit într-o oarecare măsură paraşutarea unor mijloacede luptă în raioanele de acţiune ale aeropurtatelor (tancuriuşoare, piese de artilerie, jeep-uri, motociclete,biciclete etc.), dar nu de puţine ori paraşutiştii s-au văzutnevoiţi să lupte cu mâinile goale sau cu mijloace improvizateîmpotriva tancurilor inamice. De cele mai multe oriînsă, prin curaj, impetuozitate şi o imaginaţie cu adevăratproductivă, au reuşit să compenseze aceste lipsuri şi săşidovedească eficacitatea acolo unde au fost folosiţi înluptă.Am încercat, în continuare, o sumară trecere înrevistă a principalelor tipuri de avioane, planoare,paraşute şi armament pe care trupele aeropurtate le-aufolosit în cel de-al doilea război mondial, fără a aveapretenţia că am putut cuprinde întregul lor arsenal de- 60 -luptă, dată fiind multitudinea şi varietatea acestora.Lucrările de specialitate, care abordează acţiuniletrupelor aeropurtate, nu fac, cu mici excepţii, referirispeciale la domeniul înzestrării cu armament şi tehnicăde luptă a unităţilor şi marilor unităţi aeropurtate sau acelor de misiuni speciale. De un real folos ne-a fost însălucrarea Histoire des operations aeroputèes, apărută laeditura Elsevier Sequoi, Bruxelles, în 1979, care prezintădetaliat unele dintre aceste tipuri de avioane, planoare şiarme. Probabil că specialiştii în domeniu şi cei care s-auaplecat cu mai multă atenţie asupra acestui domeniu auidentificat şi alte tipuri de aeronave, paraşute şi tehnicăde luptă folosite, informaţiile şi sugestiile lor putândcontribui substanţial la îmbogăţirea conţinutului acesteilucrări.Avioane, planoare şi paraşute pentru trupeleaeropurtateBinomul paraşută-avion şi-a găsit deplina consacrareîn cadrul trupelor aeropurtate, ca vectori purtători ailuptătorilor în spaţiul de confruntare militară. Angajatădefinitiv în eforturile beligeranţilor, aviaţia trebuia sărăspundă, de această dată, unei noi provocări:transportul pe calea aerului, a unor forţe considerabile,echipate pentru a duce acţiuni de luptă în spateledispozitivului inamic. Trebuia să fie, în acelaşi timp, înmăsură să asigure acestor forţe protecţia faţă de reacţiaadversarului, deplasarea, pe cât posibil, în ascuns,identificarea zonelor de paraşutare, posibilitatea lansăriiparaşutiştilor, a materialelor şi armamentului în deplinăsiguranţă etc. Aflată însă la începuturile consacrării ei caarmă, aviaţia a avut totuşi capacitatea să se plieze rapidpe noile coordonate şi să răspundă acestor solicitări, deşinu cu prea multă uşurinţă. Chiar dacă istoricii înclină săconfere prioritate în acest domeniu sovieticilor, se parecă cei care au trecut mai repede linia de sosire în aceastăcompetiţie au fost germanii, care, printr-o clauză secretăa tratatului de la Rapallo, au avut acces la cercetările secretesovietice în domeniul militar. Astfel, după anul 1935,un Junkers Ju-52, cu 3 motoare, avion de transport alcompaniei naţionale Deutsche Lufthansa, transformat
ISTORIE, CULTURĂiniţial în bombardier, putea fi folosit cu succes la transportareaa 2.200 kg materiale, 18 oameni sau 13paraşutişti, cu o autonomie de zbor de 976 km sau, cuun supliment de carburant, de 1.300 km. Unul dintre celeAvionul Tupolev TB-3mai apreciate avioane a fost şi Heinkel He 111 Z Zwilling,cu 5 motoare Junkers Jumo 211 F-2, totalizând 5.360 CP,folosit în special pentru remorcarea planoarelor. Avea oviteză de remorcare de 220 km/h şi o autonomie de zborde 2.400 km, putând transporta o încărcătură de 28.600kg. Era echipat cu un tun de 20mm, trei mitraliere de 13mm şi patru de 7,9 mm.La rândul lor, americanii au apelat la aviaţia civilă pentrua converti un Douglas DC-3, aparat civil de transportpersoane, la nevoile de transport trupe şi tractat planoare.Avea o capacitate de transport de 3.400 kg, cu oautonomie de zbor de 2.400 km, la o viteză de 296 km/h;în plus, putea transporta 2 jeep-uri sau 28 oameni. Deşispecialiştii spun că acest aparat n-a constituit nici pe departeidealul în materie de transport pentru paraşutişti,având uşa prea strâmtă şi prea aproape de coadă, ceeace constituia un impediment pentru o lansare rapidă aacestora, a cunoscut mai multe versiuni militare. Învarianta americană Douglas C-47 Skytrain, iar ceaengleză Dakota – englezii au primit pentru operaţiaMarket-Garden 149 astfel de aparate – acesta a fost unuldintre cele mai importante aparate de transport ale celuide-al doilea război mondial, fiind construite peste 13.000astfel de aparate, număr totuşi insuficient pentru nevoileamericanilor, ale britanicilor sau altor aliaţi. Englezii auprimit numai pentru operaţia “Market-Garden” 149 astfelde aparate, dar nici una din ţările angajate în conflict nua putut spune că a avut suficiente aparate care să facăfaţă nevoilor de transport, astfel că operaţiunileaeropurtate au avut întotdeauna de suferit mai mult dinmotive care ţin de logistică decât de posibilităţile loroperative. Pentru aprovizionarea din aer a trupeloraeropurtate angajate în diferite operaţii, americanii auapelat adesea, pe lângă Douglas C-47 Skytrain, laPlanorul DFS-230avioanele de bombardament greu B-24 Liberator. Deasemenea, după avionuul de linie civil CW-20, auconstruit Curtiss C-46 Commando, cu două motoare Prat& Whitney R-2800 -51 Double Wasp, cu o viteză deParaşutist din marina japoneză.Avionul Junkers JU-52-3.m433km/h şi o autonomie de zbor de 1.931 km, care puteatransporta 50 de oameni sau 4.536 kg, Deşi n-a constituitiniţial un succes, a jucat un rol important în operaţiileamericanilor în Pacific. În Europa a fost folosit pentruprima dată în operaţia de forţare a Rinului, “Varsity”, dars-a dovedit totuşi destul de vulnerabil.Industria de război britanică a fost angajată pentruproducerea masivă a avioanelor de luptă, însă în privinţaavioanelor de transport britanicii au fost în mare măsurădependenţi de sprijinul americanilor.Sovieticii au folosit iniţial pentru lansarea paraşutiştilor- 61 -
- Page 1 and 2:
Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4:
LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6:
AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8:
AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10: AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14: EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 20 and 21: TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75: MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77: TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91: AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724