ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari care dau foc caselor satului. 6 Asistam ladezastrul ce îl făceau. Un soldat sas din grupă mi-aspus: - Domnule sergent, în casa asta din margineeste o ladă cu făină; nu ar fi bine să o dăm afară, sănu ardă, că e păcat. Am intrat în casa care ardea şiVişeul de Sus, Maramureş, 1940am scos amândoi lada cu făină, din care, mai târziu,am făcut un fel de turte pe care le-am mâncat. Pefundul lăzii era un cufăraş cu lucruri mai mult femeeşti;eu am oprit un şervet de şters pe faţă, iar celelaltele-au împărţit între ei cei din grupă.Noaptea a fost foarte geroasă. Noi ne-am odihnit înnişte grajduri de la marginea satului. A doua zidimineaţa a venit un maior de la divizie, pentru acoordona operaţiunile. La grupa mea, la care a adusşi o piesă de mitralieră, am început escaladareamuntelui. Era o pădure de fagi şi stejari mari şi răzleţi.Zăpada era cam de un lat de palmă. Aveam doicercetaşi, cam la 30-40 m. înainte, pe cărarea pe carese retrăseseră ruşii cu o zi mai înainte. Urmam, cutrăgătorul la puşca mitralieră şi restul grupei. Urcasemaproximativ 500 m., când am fost primiţi cu focuri dearmă. Unul din cercetaşi, sas din Ardeal, a fost rănit lamână şi a venit, peste cap la vale. Eu am sărit îndreapta, după un copac, trăgătorul de la puşcamitralieră lângă mine, ceilalţi s-au adăpostit pe undeau putut. Din partea stângă a tras cu arma, glonţul atrecut peste mine şi a spart cilindrul la puşca mitralieră,luîndu-i pielea de pe degete, la mâna stângă,trăgătorului. Am vrut să văd de unde trag şi am ridicatcapul de la pământ. Şi, în acea secundă, glonţul atrecut prin mine, intrând prin mijlocul esofagului şi aieşit prin partea de dinafară a spetei, la mâna dreaptă.Mâna dreaptă mi-a amorţit şi nu am mai putut luapuşca. Am scos, cu mâna stângă, sacul de merindede după cap şi mi-a căzut şi căciula, pe care nu ammai luat-o. Când am întors capul să-i văd pe ai noştri,nu mai era nici unul. În acele secunde am făcutsocoteala că, dacă rămân pe loc, sunt terminat,deoarece, dacă ruşii şi partizanii veneau mai jos şi măgăseau, nu mă duceau la spital, ci mă achitau. Amales soluţia; m-am ridicat în picioare şi am coborât lavale, tot pe unde urcasem; au tras cu arma după mine,dar nici un glonţ nu m-a mai lovit. A fost greu până amscăpat într-o vale, unde gloanţele nu mai puteau săajungă, ele merg razant.În vale, i-am ajuns pe cei cu mitraliera şi, când amvrut să le spun că sânt rănit, am văzut că nu mai potarticula din cauza rănii din gât. Am putut urca puţin înpartea cealaltă, dar puterile îmi scădeau. Din parteacealaltă a muntelui a venit grupa a II-a, cu sergentulZeraulea Vasile (originar era ţigan, din Sântioana,Târnava Mică; om foarte inteligent, inimos şi deomenie). Când a auzit că sunt rănit, a venit, m-a luatpe arme şi m-a dus până la căruciorul de cărat răniţi.Ne-a dus până în vale, unde am stat toată noaptea.Plămânul drept mi s-a blocat, deoarece, pe unde atrecut, glonţul a rupt alveolele. Şi, totuşi, am avutnoroc, pentru că, dacă nu ridicam capul de la pământ,în acea secundă glonţul m-ar fi lovit în cap şi acolorămâneam pe veci.Până spre seară am stat în grajdurile de care amspus mai sus. A venit un camion care m-a dus laambulanţa de la primul oraş, Staricrim. Mi-a făcutinjecţia şi, până a doua zi dimineaţa, nu am mai simţitnimic. A doua zi am fost duşi la spitalul din Simferopol.Pe gură scuipam sânge închegat şi, o altă parte, sescurgea prin rana din spate.Peste două săptămâni, cei care aveam răni maigrele, am fost duşi la Sarobas?, de unde am fost aduşicu avionul până la Tiraspol, la spital. Doctorul NicolaeCoatu, din Buzău, era la acest spital; a întrebat cineeste din Buzău şi, când a auzit că sunt din Pleşcoi,i-a spus sergentului ce deservea să-mi dea hranăbună, însă eu nu puteam să mă hrănesc din cauzarănii din gât.În acest spital nu ne-a ţinut decât câteva zile şine-a dus la spitalul militar Galaţi. Încet, sângele s-ascurs şi am început să respir şi cu plămânul drept. Odoamnă doctor, care lucra la spital, m-a întrebat dacă- 68 -
ISTORIE, CULTURĂTroiţă ridicată de Pamfil Şeicarula Stary Krym (Almanah “Curentul”, 1943)fumez şi, la răspunsul meu că nu, mi-a recomandat canici să nu mai fumez, cât voi trăi. Peste două luni, amprimit concediu medical două luni. Spre toamnă amfost din nou, la partea sedentară, grupul VânătoriCălări, cu sediul în oraşul Dumbrăveni, jud. TârnavaMică. M-au repartizat la biroul foi de drum. Am discutatcu domnul plutonier major Corodeanu Gheorghe, înprivinţa înscrierii la şcoala de subofiţeri activi decavalerie.Red. Nu a terminat şcoala de subofiţeri de cavaleriede la Sibiu, din cauza unui emfizem activat la plămânulrănit. În civilie, contabil în fostul sistem alcooperativelor de consum.Note:1. Se luptă eroic împotriva gerului de 30 de grade şi atancurilor sovietice, recucerindu-se Feodosia la 23 ianuarie1942, cu pierderi enorme pentru bolşevici, ca o timpurieameninţare pentru primăvară, asupra peninsulei Kerci (v. P.Tipărescu, Jurnal de război. Românii în Crimeea. 28octombrie 1941-1 iulie 1942, în; Almanahul “Curentul”, 1943,p. 176).2. Generalul de divizie Gheorghe Manoliu, comandantulBrigăzii 4 Mixtă Munte, în perioada 20.11.1941-04.07.1942(v. Adrian Pandea şi Eftimie Ardeleanu, Românii înCrimeea.1941-1944, Editura Militară, 1995, p. 444).3. Divizia 4 Munte are de ţinut un front de 60 km. în condiţiineînchipuit de grele (ger viscol, terenul era atât de îngheţatcă nu se puteau executa lucrările necesare, armamentulîngheţa înceta să mai funcţioneze etc.) v. Adrian Pandea şiEftimie Croitoru, Op. cit., p. 195.4. Cimitirul eroilor români de la Stary Crym, unde, în 1942,directorul ziarului „Curentul”, Pamfil Şeicaru (n.1894, Buzău– m. 198?, Munchen?), cavaler al Ordinului „Mihai Viteazu”,din războiul întregirii naţionale, trimisese o troiţă, pentru careprimeşte mulţumiri de la lt. col. I Lupaşcu: Prin această troiţăne-aţi desăvârşit munca şi ne-aţi răsplătit truda depusă depatru luni pentru a ridica un loc de veşnică odihnă eroilornoştri căzuţi în Crimeea. Am regretat foarte mult că dinmotive operative sfinţirea troiţei nu s-a putut face cuamploarea pe care am dorit-o. (v. Almanahul “Curentul”,1943, p. 59).5. Jurnalele de operaţii ale trupelor române şi germanedin Crimeea evidenţiază că, până la părăsirea peninsulei,au continuat atacurile date de partizani asupra comunicaţiilorde aprovizionare şi localităţilor; în contracarare, numai înşapte zile (29 decembrie 1943 - 4 ianuarie 1944), Corpul deMunte a executat o amplă operaţie de lichidare, în carepartizanii au avut următoarele pierderi: 1147 morţi şi răniţi(între care mulţi ofiţeri), 2559 prizonieri; s-au distrus 636arme; 17 pistoale automate, 10 puşti mitralieră, 7aruncătoare, 6 puşti anticar, 3 tunuri 76 mm., 2 katiuşe, 1aparat radioemisie, mari cantităţi de muniţie de infanterie şiartilerie, mine şi exploziv, 4 autocamioane, numeroasevehicole, vite şi însemnate cantităţi de cereale, 29 lagăre cuun total de 340 bordeie; pierderile vânătorilor au fost de 43morţi şi 189 răniţi, dintre care 6 ofiţeri şi un subofiţer. Pe 7-9 februarie 1944, în Munţii Iaila, care aveau o lungime de 55km., participă împreună cu germanii şi circa 80 de vânătoricălări din Escadronul 1; bilanţul operaţiunii: distugerea a 80de bordeie, 6 partizani morţi şi 2 prizonieri, pierderilevânătorilor cifrându-se la 4 morţi (1 ofiţer, 1 subofiţer şi 2soldaţi) şi 34 răniţi (v. Jipa Rotaru, Vladimir Zodian, LeonidaMoise şi Teofil Oroian, Antonescu – Hitler. Caucazul şiCrimeea. Sânge românesc şi german pe frontul din Est.Editura „Paideea”, 1999, p.139; 141; 144).6. Tătarii şi ucrainienii din Crimeea au sprijinit armatagermană, motiv pentru care, în aprilie 1944, la primaevacuare pe mare au fost îmbarcaţi 15.055 voluntari ruşi şi3748 civili, iar în mai, 366 voluntari şi 3755 civili, pasibili derepresalii (v. Adrian Pandea şi Eftimie Ardeleanu, Op. cit., p.214); Printre cele mai mediatizate cazuri de popoaredeportate în cursul războiului este cel al tătarilor din Crimeeaşi ei, invariabil, acuzaţi de complicitate cu armata germană.Deşi au existat forme de colaboraţionism incitate de politicanaţională a ocupanţilor germani, la urma urmelor ambiguă şiinconsecventă, ele au fost marginale şi nu puteau justificapolitica punitivă aplicată nediferenţiat. (…) Fapt este că la18-20 mai 1944 au fost deportaţi 180.014 tătari în condiţiidramatice care au provocat moartea, după o estimareneoficială, a peste 46% dintre ei. Situaţia oficială a tătarilora fost formalizată prin decretul Prezidiului SovietuluiSuprem, din 23 iunie 1946, prin care li se atribuia calitateade popor „vinovat”(v. Ovidiu Bogzan, Uniunea Sovietică;Drama popoarelor deportate, în: Dosarele istoriei, an IV, nr.11 (39), 1999, p. 35).- 69 -
- Page 1 and 2:
Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4:
LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6:
AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8:
AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10:
AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12:
AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14:
EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15:
TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 20 and 21: TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75: MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77: TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91: AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724