TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele regionale ale ISAF (după “Afganistan – Changing the Frame,Changing the Game”, de Yll Bajraktarişi Peter Roady , Harvard Kennedy School, martie 2009)americană, intenţie materializată, începând cu august2006, prin intrarea sub comandă NATO a forţelorarmate canadiene, britanice şi olandeze dislocate peteritoriul afgan.După implicarea majoră a statelor NATO în sudulAfganistanului (septembrie 2006), până în prezent,deteriorarea situaţiei de securitate a continuat gradualascendent.Din februarie 2002, în baza Hotărârii ParlamentuluiRomâniei, armata română participă cu trupe la celedouă misiuni de pe teritoriul Afganistanului. Astfel, încadrul operaţiei “Enuring Freedom”, condusă deStatele Unite ale Americii, România participă cu unbatalion de infanterie (405 militari) în Kandahar, iar încadrul ISAF cu 51 militari (un pluton Poliţie Militară încadrul Brigăzii Multinaţionale din Kabul, o aeronavă C-130 cu 14 militari şi 12 ofiţeri de stat major încomandamentele multinaţionale).Din 2002 şi până în prezent, se disting doi factori: 1.prezenţa militară internaţională în Afganistan esteautorizată de către Consiliul de Securitate al NaţiunilorUnite pentru apărarea şi impunerea ordiniiinternaţionale. În acest mod, prezenţa ISAF înAfganistan diferă de ultima invazie şi ocupaţie străinăa Afganistanului; 2. prezenţa ISAF este la cererea şicu aprobarea instituţiilor afgane, democratic alese.În opinia noastră, Afganistanul se află, astăzi, întrunmoment de răscruce. Eforturile comunităţiiinternaţionale de stabilizare şi reconstrucţie a uneisocietăţi desfigurate de decenii de conflict au aspectulunei misiuni aproape imposibile. Deşi în ultimii ani,progresul făcut este evident, totuşi tarele trecutuluiameninţă prezentul şi viitorul Afganistanului. Absenţaunui stat şi a unor instituţii autentice, inexistenţa unei- 20 -economii funcţionale, primitivismulinfrastructurii, revenirea talibanilor -toate acestea ameninţă efortulcomunităţii internaţionale de atransforma pentru prima datăAfganistanul într-o poveste desucces.În acest context, evaluareacondiţiilor se poate face pe treidimensiuni interconectate:securitate, guvernare şi dezvoltare.Securitatea asigură dezvoltarea, oguvernare stabilă intensificăsecuritatea; dezvoltarea creeazăoportunităţi şi multiple câştiguri, decreştere a securităţii şi a eficacităţiiguvernării. Este un ciclu de cauzăşi efect, securitatea fiind condiţianecesară unei bune guvernări şi aunei dezvoltări durabile.1.3 SecuritateaSituaţia de securitate se menţine tensionată.Grupările insurgente continuă să execute atacuriasupra Forţelor Coaliţiei Multinaţionale (FC, FMN) şiForţele de Securitate Afgane (FSA).Inamicul este reprezentat de mişcarea insurgentă(forţele militante de opoziţie – FMO). Această mişcareeste caracterizată de existenţa unui număr mare degrupări, care acţionează asimetric pe teritoriul ţării.Aceste grupări, în ordinea importanţei lor ca implicareşi amploare a activităţii, sunt: mişcarea talibană(TB);Hezb-e Islami/Gulbuddin (HIG); Al-Qaida (AQ); altegrupări şi organizaţii extremiste care operează peteritoriul Afghanistanului (IMU - Mişcarea Islamică dinUzbekistan, IMB - Mişcarea Islamică din Baluchistan,Mişcarea Islamică din Turkmenistan); lorzii războiului,reprezentaţi de membri ai guvernului sau airezistenţei; reţeaua de narco-traficanţi; infractorii.În ciuda diversităţii aparente a diferitelor grupăriinsurgente din Afganistan, la nivel de individ saugrupuri mici de luptători, ţinând cont de capabilităţile şimotivaţia fiecăruia, afinităţi sau ideologie, se poateface o împărţire pe următoarele niveluri generale:- nivelul 1 sau „nucleul dur”, include şi luptătoriiextremişti străini. Reprezintă cea mai periculoasăcategorie şi cuprinde membrii devotaţi cauzei TB, HIG,Al-Qaida, precum şi luptători străini (de regulă, arabi -egipteni, saudiţi, tunisieni, algerieni, sudanezi etc. -precum şi din fostele republici sovietice - uzbeci,tadjici, kirghizi sau ceceni - sau chiar cetăţeni dinvestul extrem al Chinei - etnia uigher), mai bine instruiţişi cu experienţa câmpului de luptă acumulată în alteconflicte, în special din Orientul Mijlociu şi Africa. Suntorganizaţi în grupuri mobile permanente, constituitedin 200 – 400 de luptători permanenţi, în fiecare
TEATRELE DE OPERAŢIIprovincie din Afganistan. Au consilieri străini şi,adesea, sunt instruiţi şi ajutaţi din exterior. Suntconduşi de comandanţi în vârstă şi sunt recrutaţi dintaberele de refugiaţi din Pakistan. Acţionează pe seriide 4 - 6 luni, mişcându-se foarte rapid cu întregul grup,dintr-o zonă în alta, refugiindu-se, apoi, în zonelesigure din Afganistan sau Pakistan;- rangul 2, ilegaliştii din sate. Sunt organizaţi şiacţionează în grupuri mici, constituite din membrii a 2-3 familii, într-o vale. În această categorie intră „lorzi airăzboiului” de rang mic, foşti oficiali guvernamentaliînlăturaţi de la putere, oficialităţi ex-talibane. Au grijăde ascunzătorile de armament, spionează instituţiileadministraţiei de stat în teritoriu şi forţele de coaliţie,intimidează populaţia care lucrează cu guvernul afgan,recrutează luptători din gherila locală pentru grupurilepermanente şi îndeplinesc funcţiile guvernului talibanîn zonă.- rangul 3, gherila locală. Este constituită din ţăranilocali. Acţionează împotriva regimului „cu jumătate denormă”, în cea mai mare parte a timpului, şi „cu normăcompletă”, când grupurile permanente sunt în zona lor.Îndeplinesc misiuni de cercetaşi, furnizează sprijin cufoc şi ajută şefii grupurilor permanente, cândacţionează în zonă o perioadă mai mare de timp. Încele mai multe cazuri au în dotare armele personale,de regulă AK-47 sau carabine, în diverse stadii defuncţionare. Adesea, aceste arme prezintă decoraţiuniexterioare personalizate, cum ar fi mărgele, bandăadezivă, pamblici, piele etc. Sunt îmbrăcaţi cu hainetradiţionale afgane şi foarte rar, cu totul izolat, pot aveaţinută militară şi echipament tactic.- rangul 4, oportuniştii. În această categorie pot intraşi elemente aparţinând crimei organizate, inclusivnarco - traficanţii. Ei sunt finanţaţi direct de grupuri deinterese sau se alătură mişcării insurgente în vederearecâştigării influenţei într-o anumită arie. În cele maimulte cazuri, nu diferă prea mult de miliţiile tribale,singura diferenţă fiind motivaţia şi urmărirea scopuluipersonal.Se poate aprecia că actualul conflict din Afganistan,care a durat deja mai mult decât al Doilea RăzboiMondial, este departe de a se termina, atâta timp câtinsurgenţii, tot mai bine organizaţi şi înarmaţi, atacăchiar unitatea NATO.Deşi, uneori, ISAF raportează succese în strategiaadoptată, anume „clear, hold and build”, carepresupune zone unde populaţia este în siguranţă, iarreconstrucţia şi dezvoltarea sunt sub control,rezultatele eforturilor comunităţii internaţionale de asprijini statul afgan nu se ridică la nivelul aşteptărilor,demonstrându-se adevărul afirmaţiei cunoscutuluipolitolog american Francis Fukuyama 24 că„perspectivele de a instaura un stat modern (şi cu atâtmai puţin o democraţie) par destul de şubrede”.Situaţia de după alegerile legislative libere, care aufost, totuşi, un succes, demonstrează că partidul politicrămâne o necunoscută într-o societate dominată delideri tribali. La peste opt ani de la război, instituţiilestatului sunt incapabile să răspundă unor nevoiprimare ale populaţiei cum ar fi securitatea şi ordineapublică.Situaţia din Afganistan este sumbră, acesta riscândsă devină un stat propice propagării extremismuluiislamist, dacă NATO nu reuşeşte să îi învingă petalibani. Dificultăţile Forţei Internaţionale de Asistenţăpentru Securitate sub comanda NATO, până înprezent „incapabilă să rezolve problemele”Afganistanului, suscită o „îngrijorare din ce în ce maimare” în regiune.Un eşec al NATO ar avea ca efect încurajarea„extremismului islamist (nu doar în Afganistan)”,producerea „unui stat «eşuat» într-o zonă deimportanţă strategică” capabil să ofere „un refugiupentru organizaţiile teroriste şi comerţul cu droguri”,cu atât mai mult cu cât guvernul afgan „nu îşi impuneîncă autoritatea asupra unei mari părţi a ţării”. Chiardacă „operaţiunile comune ale forţelor afgane şi ISAFau permis ameliorarea securităţii în anumite zone 25 ”,ISAF suferă de o lipsă de resurse în oameni şiechipamente. Forţa NATO este paralizată de„condiţiile” puse de mai multe guverne occidentalepentru utilizarea soldaţilor lor. Prin urmare, se impune„o schimbare de direcţie importantă” a strategieistatelor occidentale implicate, pentru a evita un„dezastru umanitar” 26 .Starea securităţii s-a deteriorat în sudul şi estulAfganistanului, incluzând şi provincia ZABUL undeforţele româneşti acţionează din august 2006. Înultimul an, insurgenţii s-au regrupat, au crescutnumărul de atacuri armate şi sinucigaşe. Aceştiacontinuă să beneficieze de un sprijin din interiorulPakistanului, de unde sunt finanţaţi, înarmaţi şi întăriţicu noi recruţi. Situaţia politică instabilă din Pakistanfavorizează activitatea insurgenţilor la graniţa celordouă state.Folosirea tehnicilor asimetrice de către insurgenţiîmpotriva ISAF şi a forţelor militare afgane a crescut înultima perioadă. Dispozitivele explozive improvizate,atentatele sinucigaşe, răpirile şi alte atacuri împotrivacivililor şi a militarilor au un pronunţat caracter deterorizare. Insurgenţii sunt conştienţi că niciodată nuvor învinge prin astfel de metode, obiectivul lor fiindde a scădea încrederea populaţiei în puterea ISAF şia forţelor guvernamentale de a le asigura securitatea.În opinia noastră, se conturează tot mai clar faptul căinsurgenţii, folosind aceleaşi metode, şi-au schimbatobiectivul central - scăderea încrederii populaţiei înputerea ISAF şi a forţelor guvernamentale de a leasigura securitatea - s-a modificat substanţial, avânddouă centre de greutate - să „destabilizeze şi să ucidă<strong>societatea</strong> afgană”, respectiv „să destabilizeze- 21 -
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4: LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6: AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8: AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10: AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14: EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 70 and 71:
ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73:
ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75:
MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77:
TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79:
TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81:
TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83:
TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85:
TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87:
TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89:
TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91:
AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93:
AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95:
MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97:
MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99:
MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101:
MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724