ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publicaţiei Ţarina(condusă de Mihail Dragomirescu,viitor academician), ziar stipendiatde Partidul Comunist din România,aflat în ilegalitate. 5Pe de altă parte, George Pâslarus-a dovedit şi un analist pertinent,dar incisiv, într-o panoramare asocietăţii româneşti interbelice,reflectată într-un studiu - numit deel „simplă prezentare rezumativă”,„1918-1940. România aşa cum afost” (1940), unde face o directă şiconcretă estimare a Românieigeneraţiei sale şi care, nu trebuiesă fii doctor în ştiinţele...observaţiei ca să realizezi asta, sesuprapune aproape perfect cuRomânia de azi: „Slăbiţi pe tărâmulspiritual, înşelaţi pe ogorul politic şispoliaţi în domeniul econonomic,au trăit pentru ei, dar au muncitpentru alţii.” 6Dacă ar fi să caracterizămactivitatea ziarului, am distingecâteva etape importante, care vormarca şi destinul ziaristului GeorgePâslaru:- între 1935-1937, săptămânalulare o atitudine naţionalistă,puternic antisemită şi prolegionară,cu precizarea că, deşi conduceaacest ziar, George Pâslaru, încalitate de comandant alAvangardei Buzău (o facţiunelocală a Frontului Românesc), vaedita o nouă publicaţie – FrontulRomânesc al Provinciei (martie1936 - febr. 1937), „Organsăptămânal al mişcării naţionalistecondusă de A. Vaida Voevod”, cu orăspândire în mai multe judeţe(Putna, Ploieşti, Brăila etc.), decâtcelălalt ziar – Frontul Românesc alBuzăului -, condus de DimitrieMântulescu. 7- de la 10 februarie 1938, cândeste instalat guvernul condus dePatriarhul Miron Cristea şi până întoamna anului 1940, AcţiuneaBuzăului se pliază la noile condiţiipolitice, făcându-se utilă dictaturiicarliste, accentele de naţionalismscăzând în intensitate, aproapepână la dispariţie;- între septembrie 1940 şiianuarie 1941, în timpul statuluinaţional-legionar, publicaţia va fipurtătoarea de cuvânt al Gărzii deFier, iar după înăbuşirea rebeliuniilegionare se va pune la dispoziţianoului regim de dictatură militarăinstalat de generalul IonAntonescu.Cu sabia lui Damocles (generalulIon Antonescu – n.n.) deasupracapului, pentru sprijinul, mai multsau mai puţin voalat, acordatMişcării legionare, George Pâslaruva închide publicaţia (la nr. 388, din16 mai 1941), inserând un amplureportaj, pe pagina 1, al germanuluiVon Stackenberg despre „Victoriadin Vest. Figuri ale armateigermane care au luptat pe frontuldin Franţa”. 8iAcesta dorea o reabilitare cât maiconvingătoare în faţa noilorautorităţi, decise să tragă larăspundere pe membrii şisusţinătorii Gărzii de Fier, vinovaţide declanşarea rebeliunii din 21-23ianuarie 1941.Providenţa i-a surâs lui GeorgePâslaru în momentul în care, la 22iunie 1941, şeful statului, generalulIon Antonescu, a lansat celebrachemare: „Ostaşi, vă ordon: TreceţiPrutul!”. În acest context, pentru a-“Cot la cot, umăr la umăr.” Reproducerefoto şi text din “Acţiunea Buzăului”.şi spăla păcatele trecutului,oarecum „verde” dar, credem noi,mai ales pentru a-şi probasentimentele profund naţionaliste,anticomuniste şi antisovietice,primeşte acceptul de a însoţi, încalitate de reporter de front, trupeleDiviziei 5 Infanterie Buzău, încomponenţa căreia intrauregimentele 8 Buzău, 9 RâmnicuSărat şi 7 Prahova, în luptele ce vorurma pentru eliberarea Basarabieide sub ocupaţia sovietică.De altfel, ziaristul buzoian vaparticipa, alături de trupele româneşi germane, la cele mai importante- 40 -bătălii desfăşurate pe teritoriulBasarabiei, inclusiv la luptelepentru cucerirea Odesei, aşa cumel însuşi menţionează în volumulde reportaje „Drumuri de sânge. Dela Prut la Odesa”: „Plecat pe front,cu o unitate din această Divizie, amsimţit toată pătimirea româneascăde la Mândreşti, Moruzeni,Hârtopul Mare, Zahaicana, MovilaSpânzuraţilor şi Orhei, pentru caapoi să freamăt în mijlocul marilormomente de încleştare şi luptegrele de la Cota 110, Hagi-Bey,Vigoda, Dalnic şi Odesa. Pedrumuri de sânge, ostaşii Buzăului,Râmnicului-Sărat şi Prahovei aurăzbit fără precupeţire, risipindtirania întunericului şi aducândlumina dreptăţii”.Scriind într-un registru purjurnalistic, ancorat la realitateaimediată a dramaticelor sceneepopeice la care a participat,George Pâslaru dovedeşte cuprisosinţă talentul său de adevăratreporter, în care literaturizareaevenimentelor este dibaci ocolită,marşând pe descrierea frustă darsemnifictivă a faptelor de eroismale ostaşilor români în luptele cuinamicul. Acest fapt, autorul îlrecunoaşte, în prefaţa cărţii, astfel:„Fără a da acestei cărţi aspect şipretenţii literare, mă mulţumesc a oînfăţişa tuturor, ostăşeşte, aşa cumsufletul meu a putut-o zămisli,fragmentar, în răgazul nesigur
ISTORIE, CULTURĂdintre două vifore de gloanţe sauobuze, acolo unde viaţa şi moarteamărşăluiau împreună, la fiecarepas, în fiecare clipă”. 9Semnificativ, sub aspectul stiluluijurnalistic abordat de autor,descrierea modului în care primulofiţer buzoian, slt. Gh. V. Popescu,a căzut pe frontul în Basarabia,poate fi utilizat oricând ca materialdidactic de studiu pentru reporterultrimis să redacteze din zonele deconflict armat. Iată, în acest sens,reproducem un scurt fragmentrevelator: „Grupul de recunoaştereprimeşte ordin şi pleacă. În frunteeste sublocotenentul de rezervăPopescu Virgil. Au intrat în pădureprin partea opusă satului, după ceau făcut un înconjur de aproape unkm. Toţi merg tăcuţi, răspândiţi întrăgători, cu mâna pe arme.Drumul este, însă, anevoios dincauza hăţişurilor. Din când în când,sublocotenentul se opreşte şiascultă. Apoi, face semn deînaintare. După ce trecu un luminiş,se auzi un nechezat de cal. Cusiguranţă că acolo sunt Ruşii. Numai stătură mult pe gânduri şideschiseră focul. Ruşii au răspunsimediat. Gloanţele sboară şi dintroparte şi din alta. (...) Lupta maicontinuă vreo jumătate de ceas,până ce Ruşii fură scoşi dinpădure, cu pierderi grele. Cândplutonul se adună, se făcunumărătoarea. SublocotenentulPopescu Virgil fusese rănit la braţuldrept de două gloanţe;deasemenea, încă opt ostaşiprezentau răni. Când fu adus şicaporalul Mihăiloiu, el îşi dădusede mult duhul. Gloanţele îiintraseră din cap până în picioarede parc-ar fi fost secerat. El eraprimul ostaş al Diviziei caredeschidea marea carte aeroismului în răsboiul cu bolşevicii.El era primul ce trecea îneternitate. Iar sublocotenentulPopescu Virgil era cel dintâi ofiţercare-şi dădea tributul de sânge înmarea luptă de desrobireromânească.” 10Comparativ cu volumul „Ardmalurile Nistrului” 11 , un reportajfluviu semnat de cunoscutul scriitorConstantin Virgil Gheorghiu 12 ,cartea lui George Pâslaru nu estecu nimic mai prejos, mai ales călucrarea, după cum mărturiseşteautorul, se adresează celor „rămaşiacasă – dar mai ales pentrutineretul care mâine, poate, va fichemat să reediteze aceleaşimomente de vitejie şi biruinţă, trăiteCavalerie mărşăluind spre front, în Basarabia.de generaţia noastră”, adăugând:„Am strâns în paginile ce urmeazăsupremele clipe de dăruire cătreŢară şi Cruce, ale ofiţerilor,subofiţerilor şi trupei din Divizia 5-aInfanterie cari, pe meleagurile dinBasarabia şi Ukraina, au ştiut săpună stavilă, cu viaţa lor puhoiuluibolşevic, purtând tricolorulstrămoşesc peste întinsuri deveşnicie românească”.Volumul de reportaje, pe careGeorge Pâslaru îl închină„ostaşilor, ofiţeri şi trupă, din Divizia5-a Infanterie, căzuţi pe câmpurilede luptă din Basarabia şi Ukraina,pentru reîntregirea României şidistrugerea bolşevismului”, a fostfinalizat la 16 octombrie 1941 şi avăzut lumina tiparului în decembrie,acelaşi an, la Tipografia „AcţiuneaBuzăului”, al cărui proprietar eraînsuşi autorul.Cartea a avut un imens succes înrândul cititorilor, atrăgând atenţiacelor mai înalte foruri militare şi,implicit, factorilor de răspunderedin Ministerul Propagandei. Înacest context, trecându-i-se cuvederea trecutul de jurnalist ataşatideologiei gardiste, este numit,probabil, spre sfârşitul anului 1941,începutul anului 1942, „comisar cuprobleme de propagandă şi presăîn Transnistria şi consilier tehnic pelângă Ministerul Propagandei”. 13În noua sa funcţie, îşi vadesfăşura activitatea în oraşulOdessa, în cadrul Centrului depropagandă militarăcondus delocotenentul-colonelAlex. Enescu,coordonând douăpublicaţii ce auapărut în timpula d m i n i s t r a ţ i e iromâneşti: Bugul,„Organul Serviciuluide Propagandămilitară” – primulnostru cotidian dinTransnistria, în faptun jurnal de front,apărut în intervalul12 septembrie1942 – 31 iulie1943 14 şi Odessa [GazetaOdessei], cotidian tipărit în limbileromână şi rusă, 15 primul numărfiind tipărit la 8 martie 1942.După cum cum preciza prof.Petre Ghiaţă (sublocotenentrezervist din S.M.P.) în Cuvântulînainte al nr. 20 al ziarului, prinpublicaţia Bugul se dorea„informarea promptă a ostaşilor şia funcţionarilor români asupradesfăşurărilor evenimentelor dinţară şi străinătate. Deasemenea,va înfăţişa zilnic faptele de armeale luptei eroice pe care armatanoastră o duce în răsărit pentruexistenţa românismului”. Pe de altăparte, George Pâslaru, directorlpublicaţiei, va menţiona în acelaşinumăr, că Bugul era un „stindardal virtuţilor româneşti, cu rolul de ada sens de tărie prezenţei noastreaci, după marile biruinţe pe careNeamul le scrisese cu sânge şisabie”.Prima pagină conţinea editorialuldirectorului, ştiri de pe front şi dinprincipalele capitale ale ţăriloreuropene, preluate de la agenţiile- 41 -
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4: LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6: AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8: AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10: AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14: EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 20 and 21: TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75: MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77: TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91:
AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93:
AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95:
MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97:
MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99:
MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101:
MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724