TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace, ca şi implicareaîn misiuni internaţionale în zone de conflictfierbinţi de pe mapamond au constituit tot atâtea oportunităţipentru armata noastră de a-şi demonstra calităţile,profesionalismul şi de a câştiga respectul şiîncrederea partenerilor occidentali.În pofida unor limitări din punct de vedere alînzestrării cu armament şi tehnică de luptă, al barierelorlingvistice şi a eforturilor de realizare a interoperabilităţiişi compatibilităţii cu structurile militareoccidentale, militarii noştri s-au impus prin inteligenţanativă românească, prin strădania de a se ridica lanivelul armatelor moderne cu care a trebuit să coopereze.Şi, ceea ce este important, ei au reuşit săconvingă, dovedindu-se remarcabili prin capacitateade a comunica şi de a coopera în situaţii dintre celemai complexe.Prin urmare, în concordanţă cu obiectivele depolitică externă şi conform angajamentelor internaţionaleasumate, <strong>Armata</strong> României a fost obligatăsă pregătească şi să desfăşoare forţe şi mijloace deoperaţii de menţinere a păcii, în scopul soluţionăriisituaţiilor de criză care afectează interesele comunităţiiinternaţionale şi, implicit, pe cele naţionale. Treptat, armataromână a fost angajată în misiuni multinaţionaleşi întrunite cu structuri aparţinând tuturor categoriilorde forţe ale armatei, fiind implicată în securizarea şireconstrucţia unor state în zone de conflict fierbinţi dinlume, cum au fost Balcanii de vest, Irak, Afganistan.Astfel, în baza opţiunilor politice ale statului român,participarea armatei la operaţii multinaţionale a vizat:- sprijinul comunităţii internaţionale în asigurareapăcii şi securităţii internaţionale;- afirmarea rolului României de generator de securitateşi stabilitate;- dezvoltarea şi diversificarea cooperării cu toatestatele;- instruirea şi pregătirea unităţilor şi efectivelor participante,corespunzător particularităţilor mediului internaţionalde securitate şi al modului de acţiune înzonele de conflict şi război;- realizarea criteriilor de standardizare şi interoperabilitatecu armatele statelor membre ale NATO.Toate aceste prezenţe militare în teatre de operaţii,din perioada de preaderare la NATO, au acumulat unimens capital şi numeroase lecţii învăţate, care aucântărit enorm în admiterea României şi a armateisale în Organizaţia Atlanticului de Nord, care areprezentat, în fapt, o recunoaştere a valorii şi efortuluioştirii române pentru a deveni un partener şi aliat deîncredere.În consens cu interesele naţionale şi urmărind îndeplinireaobiectivelor specifice procesului de reformăşi integrare în NATO, au fost vizate obiective cu beneficiipentru <strong>Armata</strong> României, precum:- realizarea interoperabilităţii operaţionale cu structurilemultinaţionale din armatele moderne;- operaţionalizarea şi optimizarea unor structuri destinateasigurării iniţiativelor militare de cooperare custatele din arealul regional şi subregional;- constituirea, pregătirea şi operaţionalizarea unorstructuri specializate pentru participarea la controlularmamentelor convenţionale, de combatere a proliferăriiarmelor de nimicire în masă, a terorismului şicrimei organizate;- prevenirea şi gestionarea unor situaţii de crizăpolitico-militară care pun în pericol stabilitatea şi securitatearegională;- participarea la acţiuni pentru prevenirea extinderiiori lichidării efectelor situaţiilor de criză;- participarea la prevenirea şi înlăturarea unor catastrofeşi dezastre.Prin acţiunile şi măsurile operate în sistemul militarromânesc, s-a reuşit intrarea în normalitate, asemeneaarmatelor occidentale, în sensul implicării armateinoastre în misiuni specifice, potrivite cu înzestrarea,pregătirea şi capabilităţile puse la dispoziţie. Cu altecuvinte, <strong>Armata</strong> României a depăşit graniţele naţionaledupă mai bine de 50 de ani de îndoctrinare...3. Angajarea în misiuni internaţionaleşi câştigurile în plan militarÎn primul rând, trebuie să avem în vedere componentapolitică. România a devenit un partener credibilpentru statele din Alianţă, militarii noştri acţioneazăumăr la umăr cu cei ai statelor occidentale, asigurând,astfel, servicii deosebite statului român, prin prezenţaactivă la susţinerea unor cauze comune, apărând intereselenaţionale şi nu numai, chiar cu preţul vieţii, încele mai diferite şi îndepărtate zone de operaţii.În al doilea rând, este vorba de beneficiile de care sebucură componenta militară a participării noastre laoperaţiile multinaţionale, printre care enumerăm:- creşterea nivelului de pregătire a militarilor şiunităţilor, în ansamblu, a capacităţii operaţionale, caurmare a acţiunilor desfăşurate în comun cu forţelecelorlalte state participante, într-un mediu de război,ostil atât din punct de vedere al climei şi reliefului, câtşi al acţiunilor asimetrice executate de adversar;- creşterea gradului de interoperabilitate datorităacumulării de noi cunoştinţe, respectării standardelorNATO, a procedurilor operaţionale, dar şi al operăriipe tehnică de provenienţă occidentală. În acelaşi timp,se verifică şi modul cum tehnica noastră de luptă, defabricaţie naţională ori de import, existentă în dotare,rezistă la condiţiile climaterice dificile din zonele de operaţiirespective;- prezenţa în teatrele de operaţii reprezintă cea maibună cale de a valida procesul de pregătire, de a verificaeficacitatea instrucţiei şi de a aduce, pe baza lecţiilorînvăţate, corecturile necesare evoluţiei sistemuluimilitar de formare a luptătorilor:- 76 -
TEORIE MILITARĂ- se validează/modifică/actualizează doctrine,regulamente, instrucţiuni;- se emit, în scopul desfăşurării pregătirii, cerinţeoperaţionale apropiate de realitatea câmpului deluptă modern;- exerciţiile desfăşurate în ţară transpun înscenarii fapte cu relevanţă care au avut loc în realitate.- promovarea culturii şi tradiţiilor româneşti, a uneialte imagini decât cea care apare în tabloidele descandal, referitoare la România;- nu în ultimul rând, în plan profesional, a permis odeschidere a militarilor către mediul internaţional, cumultiple beneficii, ce ţin de:- exersarea şi perfecţionarea cunoaşterii uneilimbi străine;- dezvoltarea abilităţilor diplomatice;- cultivarea unor relaţii interumane la un niveldeosebit;- cunoaşterea şi aprofundarea unor culturi,obiceiuri, cutume etc.Servind intereselor naţionale, în zone aflate la maredepărtare de spaţiul naţional, armata trebuie să beneficiezenu numai de avantajele oferite de cunoaştereaşi asimilarea valorilor occidentale în domeniu, ci şi deo mai mare şi concretă susţinere internă, din parteasocietăţii şi clasei politice, astfel încât să rămână o instituţieserioasă, să devină mai atractivă pentru tineri,în special, viitorul şi evoluţia naţiunii, în general, fiindîn strânsă legătură cu viitorul armatei.Multe dintre învăţămintele desprinse din aceste misiunidesfăşurate într-un mediu multinaţional stau dejala baza concepţiei învăţământului nostru militar, dar şiîn strategia de transformare a instituţiilor militare, demodernizare din punct de vedere conceptual, alînzestrării şi al posibilităţilor acţionale.Aşadar, participarea Armatei României la misiunimultinaţionale a adus ceea ce i-a lipsit în ultimii 50 deani: experienţa de război. Concluziile şi învăţăminteledesprinse din teatre de operaţii precum Irakul, Afganistanulsau Balcanii de Vest vor avea cu siguranţăefecte pe termen mediu şi lung în planul instrucţiei, almentalităţii şi şcolii strategice româneşti. Deja, multedintre lecţiile învăţate sunt încorporate în manuale şiinstrucţiuni, ofiţerii noştri tineri – obişnuiţi cu mirosulprafului de puşcă -, confruntaţi cu situaţii limită şi cuprobleme nu numai de ordin tactic – operativ, dar şi cuchestiuni de sprijin şi logistice vor beneficia de aceastăşcoală adevărată care este experienţa câmpului deluptă.Aceste experienţe, semănate acum, vor da roade înviitor. În beneficiul şi pentru gloria Armatei României.România a câştigat 9.700 km pătraţi de platou continental,79% din suprafaţa disputatăAvanscena şi culiseleProcesului de la Haga---------------------------------------------- Comandor Costel Avrămescu, Statul Major GeneralÎnainte de toate, conţinutul acestui articol estesinteza aşteptată a unei pagini glorioase dinistoria noastră recentă. Dacă acceptaţi că aceastapoate fi definită ca istorie, la un an de la pronunţareaDeciziei cu numărul 100 a Curţii Internaţionale deJustiţie de la Haga, din 03 februarie 2009, relativăla delimitarea platoului continental [1] şi a zoneloreconomice exclusive [2] ale României şi Ucrainei înMarea Neagră. Nu cred că preocupările unor oamenideosebiţi şi faptele lor, confirmate de realitateacotidiană, într-o anumită etapă a existenţei, trebuie săaştepte proba timpului pentru a fi incluse în acestdepozitar al existenţei noastre. Este, în acelaşi timp, orelatare a unor eforturi susţinute timp de mai mulţi ani,o modalitate concretă de promovare a intereseluluinaţional.Rândurile acestea se vor o contribuţie minoră înlupta cu acel nemilos şi implacabil inamic: timpul. Dinmotive lesne de înţeles, ele îşi propun să compensezepuţinătatea datelor din perioada derulării negocierilor- 77 -
- Page 1 and 2:
Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4:
LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6:
AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8:
AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10:
AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12:
AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14:
EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15:
TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 20 and 21:
TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23:
TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25:
TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75: MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91: AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724