Nr.7 - Armata şi societatea. - Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu"

TEORIE MILITARĂîn toate procesele de acest tip, „metoda echidistanţă/mediană- circumstanţe speciale/relevante”.Astfel, după identificarea coastelor relevante (întregulţărm românesc şi porţiunea din ţărmul ucrainean aflatăîn prelungirea coastei româneşti şi o parte a coasteiCrimeei), a punctelor relevante de pe acestea şispaţiilor maritime relevante pentru delimitare (Fig. nr.2), România a propus trasarea unei linii provizorii careeste atât echidistantă, cât şi mediană (ţărmurile românşi ucrainean fiind atât în prelungire, cât şi faţă în faţă).Linia astfel trasată urma să ia în considerarecircumstanţele relevante din zona de delimitare, cumar fi prezenţa formaţiunii maritime Insula Şerpilor.Fig. nr. 2. Spaţii maritime relevante pentru delimitare.Fig. nr. 3. Imagini de pe I. Şerpilor din volumul „Insula Şerpilor.Schiţă monografică”, R. I. Călinescu, 1931.Aceasta nu putea influenţa linia provizorie decât întromică măsură, linia finală de delimitare trebuind să iaîn considerare zona semicirculară cu rază de 12 milemarine de mare teritorială din jurul formaţiuniimaritime, pe care Insula Şerpilor o are deja.Formaţiunea maritimă este o stâncă ce nu poatesusţine locuire umană sau viaţă economică proprie,fără drept la platou continental şi zonă economicăexclusivă, iar poziţia acestei stânci faţă de ţărmurilecelor doua state, precum şi practica internaţională astatelor terţe şi hotărârile curţilor internaţionale,inclusiv a CIJ, susţin clar această poziţie (Fig. nr. 3) .Toate iniţiativele ucrainene de amenajare artificială aInsulei Şerpilor nu au reuşit să schimbe aceastăsituaţie de fapt. Unele documente guvernamentaleproprii vorbesc despre scopul măsurilor de amenajarea acesteia în sensul creării sau asigurării condiţiilor delocuire, ceea ce demonstrează că Ucraina esteconştientă de caracteristicile reale ale acesteiformaţiuni - o stâncă minusculă care nu poate susţinenatural viaţa. Aceste iniţiative nu fac decât să confirmeargumentul că această formaţiune marină nu poatesusţine natural viaţa sau activităţi economice proprii(Fig. nr. 4).Amenajarea artificială a formaţiunii Insula Şerpilor afost începută abia după cristalizarea diferenduluidintre România şi Ucraina, primele decizii aleGuvernului de la Kiev, în acest sens, datând din 1995.Aşa cum prevede jurisprudenţa CIJ, Curtea nuputea lua în considerare aspecte care au avut locdupă data la care disputa dintre părţi s-a cristalizat, cuexcepţia cazului în care aceste acte sunt o continuarenormală a unora anterioare şi dacă nu sunt întreprinseîn scopul îmbunătăţirii poziţiei juridice a unei părţi.În final, se realizează testul proporţionalităţii:comparaţia între rezultatul fracţiei spaţiilor alocate delinia provizorie de delimitare şi rezultatul fracţieilungimii coastelor relevante.Soluţia propusă de România pentru delimitareconstă într-o linie care porneşte de la ultimulpunct al frontierei maritime dintre cele două stateurmând arcul de cerc de 12 mile marine din jurulInsulei Şerpilor până la un punct aflat la est deaceastă formaţiune maritimă, apoi pe linia deechidistanţă între coastele relevante adiacente alecelor două state până la punctul unde linia deechidistanţă se transformă într-o linie medianăîntre coastele relevante opuse ale României şiUcrainei, apoi spre sud pe această linie mediană.Mai exact, linia propusă de România are următoareadescriere: de la punctul F, situat la φ=45°05’21’‘ N,λ=30°02’27’‘ E, trece pe arcul de cerc ce înconjoarăInsula Şerpilor, până la punctul X, aflat la φ=45°14’20’‘N, λ=30°29’12’‘ E, apoi de la punctul X într-unsegment drept până la punctul Y, situat la φ=45°11’59’‘N, λ=30°49’16’‘ E. Urmează linia de echidistanţă între- 80 -