ISTORIE, CULTURĂO carte pentru istorieRAFTUL CU CĂRŢIAngajarea Armatei României în misiunile internaţionale,începând cu Războiul din Golf (în februarie1991), în Somalia şi Angola, continuând cu cele dinBalcani, Irak şi Afganistan, cu siguranţă, una dintrecele mai mari provocări ale organismului militar românesc,o experienţă cu totul inedită, cu împliniri semnificative,dar şi cu sacrificii dureroase, a avut caprincipal obiectiv, asumat şi susţinut de întreaga naţiune,revenirea statului român în marea familie a naţiunilordemocratice, interesate şi implicate activ înprocesul de asigurare şi garantare a păcii şi securităţiiregionale şi globale. Opţiunea aderării la structurile euroatlanticea fost, cu certitudine, una inteligentă şifericită, dictată de nevoia de aliniere la valorile lumiimoderne, iar <strong>Armata</strong> României, principalul artizan şimotorul cel mai puternic al acestui efort naţional, şi-ajucat acest rol, de actor fundamental al aderării, cudăruire şi profesionalism. Şi, ca atare, trebuie să-i fierecunoscut cu prisosinţă.“Ostaşul român trebuie să fie mândru că a făcut istorieîn zonele de operaţii unde a acţionat sauacţionează, îmbogăţind istoria instituţiei militareromâneşti. Personal îi mulţumesc şi îl felicit!”. Sunt cuvinteleprin care amiralul doctor Gheorghe Marin, şefulStatului Major General, îşi încheie argumentul desusţinere a unei reuşite împliniri editoriale, “<strong>Armata</strong>României în misiuni internaţionale 1991-2009”, o lucrarede referinţă, menită să consemneze pentru contemporani,dar mai ales pentru posteritate această ceamai recentă epopee a oştirii române, drumul său deglorie şi jertfă în misiunile internaţionale, între anii1991 şi 2009.Coordonaţi de generalul-maior dr. Visarion Neagoe,în palmaresul căruia figurează multe alte victorii editoriale,unele dintre ele rod al prezenţei sale active şiresponsabile în teatrele de operaţii, autorii, ofiţeri dinComandamentul Operaţional Întrunit, angajaţi înaceastă anevoioasă întreprindere au răspunsprovocării şi ne-au oferit, iată, un model de scriereprofesionistă, argumentată de documente din sursădirectă, cu reflecţii, judecăţi apreciative, dar şi cupredicţii asupra viitoarelor misiuni internaţionalemenite să contribuie la afirmarea rolului României degenerator de securitate şi stabilitate.O carte care oferă cititorilor, dar în mod special militarilorşi, de ce nu, analiştilor militari clarificările şi delimitărileconceptuale privind participarea la acesteoperaţii multinaţionale. Mai mult, ea se prezintă ca uninstrument deosebit de util pentru cei care sunt preocupaţide modul de instruire, evaluare şi exercitare acomenzii şi a controlului operaţional al structurilor participantela misiuni în afara teritoriului naţional.Demn de remarcat este faptul că în cuprinsul lucrăriieste prezentată, e drept, succint, participarea fiecăreistructuri operaţionale, începând cu Statul Major Generalşi Comandamentul Operaţional Întrunit “Mareşal<strong>Alexandru</strong> Averescu” şi continuând cu toate unităţileşi subunităţile luptătoare, angajate în acest efortcomun, deosebit de solicitant, cu un grad de risc dintrecele mai ridicate. Cei care vor citi lucrarea vor constatacu satisfacţie că au fost consemnate la locbinemeritat – ca o recunoaştere a efortului acestora –structurile de personal, cele de sprijin logistic, de comunicaţiişi informatică, structurile de informaţii, deprotecţie şi sigu-ranţă a acestora, de protecţie aforţelor şi sprijin de foc, de sprijin maritim şi aerian,sprijin genistic, de protecţie împotriva armelor de distrugereîn masă chimice, bacteriologice, radiologice şinucleare, de asigurare geografică, de protecţie medicală,asistenţă juridică, sprijin prin operaţii psihologice,CIMIC, INFO OPS, informare şi relaţii publice,asistenţă religioasă. Un loc aparte îl ocupă, în cadrullucrării, dimensiunile şi implicaţiile înzestrării structurilormilitare române participante la misiunile internaţionale,ca una dintre cele mai dificile probleme carea trebuit rezolvată după intrarea detaşamentelorromâneşti în teatrele de operaţii.Lucrarea se încheie, deliberat poate, pentru o maiîndelungată reverberaţie în memoria afectivă şi, maiales, pentru o nedisimulată recunoştinţă a sacrificiuluiacestora, cu o mult prea lungă şi dureroasă listă apierderilor – răniţi şi decedaţi – în misiunile internaţionaleîn perioada 1991-2009. Zece pagini cu numeleacestor eroi, care, cu siguranţă, se vor ataşaCărţii de Aur a eroilor neamului.O carte pentru care noi toţi, contemporanii acestuisegment al istoriei noastre recente, dar şi cei care nevor urma, trebuie să-i felicităm şi să le mulţumim autorilorpentru că au îndrăznit şi au trudit la făurirea ei.O carte de istorie a Armatei Române, pentru adevărataistorie a României.Colonel dr. Mircea TĂNASE- 70 -
ISTORIE, CULTURĂHappy-end-ul n-a mai avut locColonelul Mircea Tănase, autorul a două cărţi despreistoria paraşutismului, are, prin volumul „ Eroii învinşiai revoluţiei” (Editura Militară, 2009, 136 p.), ca-nDumas - „după douăzeci de ani”, o contribuţie memorialistică,pregnant individualizată, asupra momentului1989. În uvertură se află participarea paraşutiştilor buzoieni,în toamna numitului an, la „noua revoluţieagrară”, pe „frontul recoltei”, undeva pe lângă Olteniţa,la I.A.S. Mânăstirea, cadru în care se creionează unfragment din masa de manevră a lui decembrie, cumobservă, în prefaţă, Adrian Pandea: Militarii în termenşi ofiţerii sunt (…) o masă amorfă, confundată inexorabilîn banalitatea cotidianului: Nimic nu pare a-itubura din îndeplinirea zilnică a normei uriaşe, din mixcileafaceri şi învârteli cu localnicii sau din puţinele momentede destindere în stil soldăţesc. Însăşiplatitudinea povestirii generează sentimentul destrivire a personalităţii umane de către ceva pe careautorul nu-şi propune să îl definească. În acestecondiţii, locotenentului major de atunci, comandant depluton, nu-şi refuză o observaţie ce, pe parcursulnaraţiunii, va reveni, prin efectele ei, când salutare,când perturbatoare de linii (fie şi morale), ca acordurileobsesive ale unui bolero: soldaţii au mai mult decâtalţii darul acesta de a se plia pe orice situaţie.După 22 decembrie, dată când paraşutiştii se aflauîn cazarmă, contrariaţi, debusolaţi, dezinformaţi („huligani”,„unguri” la Timişoara?) va începe, prin misiuneade a apăra Aeroportul Militar Otopeni, campania dedemolare a comunismului . Modul la care istoria se pricepesă ne angajeze la modul stihial şi, în perspectivatimpului, uneori grotesc, este surprins pe viu. Scriitorulmanevrează camera sa de luat „vederi”, cu o vervă şio detaşare ironică măiastră; pe 22, un camarad, operatde ulcer, era în concediu medical, şi cum stăteaacasă şi conspecta conştiincios „Raportul la CongresulXIV”, a văzut la televizor ce se întâmpla la Bucureşti.A plecat spre unitate şi, în centru, în PiaţaDaciei, l-au luat civilii pe sus. El era îmbrăcat în uniformăşi deja se lansase sloganul „<strong>Armata</strong> e cu noi!”Degeaba le-a spus că era proaspăt operat, abia areuşit să scape de entuziasmul lor… Riscul simboluluivis-à-vis de descătuşarea energiei maselor vulcanice.Explozia mămăligii are, uneori, violenţa unei mine antipersonal.Revoluţiile se croiesc şi cu materialulclienţilor: care de catifea, care de purpură, care dinplastic (şorţuri de măcelărie).Aici se termină „serbările galante” şi începe, la lizieraunei păduri dinspre comuna Otopeni – apărau spateleaeroportului – întâia noapte de război cu „ teroriştii”sau substituenţii lor: frigul, frica, necunoscutul – ocoaliţie care face ca un câine, nimerit întâmplător înfaţa „ dispozitivului”, şi care, în mod sigur nu ştia cănoi, paraşutiştii, suntem cu glonţul pe ţeavă înapărarea Revoluţiei, a declanşat, pe toată linia, un tirsusţinut (o descătuşare, o destindere a nervilor întinşila maximum?). Farmecul şi diferenţa pe care MirceaTănase o face faţă de alte memorii/memoriale ale„evenimentelor” din decembrie (şi a timpului de pânăîn aprilie următor – paraşutiştii căpătând, de la un moment,misiunea de a înlocui forţele de securitate şi antiteroşi de a asigura securitatea AeroportuluiInternaţional Otopeni) stă în capacitatea de a povestipedestru, din poziţia „pentru luptă, culcat”, cum s-arspune, „ la firul ierbii”, cu un ochi proaspăt, neviciat deimpresii ulterioare, ce a surprins mişcarea brownianăa actanţilor în uniformă militară, într-o anumită conjunctură,în care vecinătatea şi accesul la eternitateerau la cea mai mare proximitate (acolo unde s-a produs„ confuzia”, la aerogara unde au fost ucişi militariide la Câmpina). Această perspectivă, de multe oridezeroizantă, dar nu mai puţin dramatică, cumva îndescendenţa celei a lui Stendhal la Waterloo, îl diferenţiazăpe Mircea Tănase. Titlui cărţii derivă, cumva,din două decenii trecute, ce au permis ca „mintea depe urmă a românului” să se rebranşeze: Pe noi,ceilalţi, naivii, care ne-am dat seama prea târziu căfăceam parte din figuraţie ne-au trimis acasă cânds-a terminat piesa. (…) Rolul unora, chiar dacă ei n-auştiut, a fost să şi moară. De-adevăratelea. Desigur,revoluţia şi artizanii ei nu puteau asigura, din vreme,fără pericolul unei defecţiuni, ca atâtea suflete săurmeze şcoala de cascadorie de la Buftea. O revoluţie,făcută în numele unor principii îndeobşte morale(„Vom muri şi vom fi liberi!”), în drumul ei spre izbândă,îşi asigură (şi) libertatea să le ignore.
- Page 1 and 2:
Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4:
LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6:
AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8:
AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10:
AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12:
AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14:
EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15:
TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 20 and 21: TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂde cele mai perfor
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75: MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77: TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91: AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724