Nr.7 - Armata şi societatea. - Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu"

ISTORIE, CULTURĂO carte pentru istorieRAFTUL CU CĂRŢIAngajarea Armatei României în misiunile internaţionale,începând cu Războiul din Golf (în februarie1991), în Somalia şi Angola, continuând cu cele dinBalcani, Irak şi Afganistan, cu siguranţă, una dintrecele mai mari provocări ale organismului militar românesc,o experienţă cu totul inedită, cu împliniri semnificative,dar şi cu sacrificii dureroase, a avut caprincipal obiectiv, asumat şi susţinut de întreaga naţiune,revenirea statului român în marea familie a naţiunilordemocratice, interesate şi implicate activ înprocesul de asigurare şi garantare a păcii şi securităţiiregionale şi globale. Opţiunea aderării la structurile euroatlanticea fost, cu certitudine, una inteligentă şifericită, dictată de nevoia de aliniere la valorile lumiimoderne, iar Armata României, principalul artizan şimotorul cel mai puternic al acestui efort naţional, şi-ajucat acest rol, de actor fundamental al aderării, cudăruire şi profesionalism. Şi, ca atare, trebuie să-i fierecunoscut cu prisosinţă.“Ostaşul român trebuie să fie mândru că a făcut istorieîn zonele de operaţii unde a acţionat sauacţionează, îmbogăţind istoria instituţiei militareromâneşti. Personal îi mulţumesc şi îl felicit!”. Sunt cuvinteleprin care amiralul doctor Gheorghe Marin, şefulStatului Major General, îşi încheie argumentul desusţinere a unei reuşite împliniri editoriale, “ArmataRomâniei în misiuni internaţionale 1991-2009”, o lucrarede referinţă, menită să consemneze pentru contemporani,dar mai ales pentru posteritate această ceamai recentă epopee a oştirii române, drumul său deglorie şi jertfă în misiunile internaţionale, între anii1991 şi 2009.Coordonaţi de generalul-maior dr. Visarion Neagoe,în palmaresul căruia figurează multe alte victorii editoriale,unele dintre ele rod al prezenţei sale active şiresponsabile în teatrele de operaţii, autorii, ofiţeri dinComandamentul Operaţional Întrunit, angajaţi înaceastă anevoioasă întreprindere au răspunsprovocării şi ne-au oferit, iată, un model de scriereprofesionistă, argumentată de documente din sursădirectă, cu reflecţii, judecăţi apreciative, dar şi cupredicţii asupra viitoarelor misiuni internaţionalemenite să contribuie la afirmarea rolului României degenerator de securitate şi stabilitate.O carte care oferă cititorilor, dar în mod special militarilorşi, de ce nu, analiştilor militari clarificările şi delimitărileconceptuale privind participarea la acesteoperaţii multinaţionale. Mai mult, ea se prezintă ca uninstrument deosebit de util pentru cei care sunt preocupaţide modul de instruire, evaluare şi exercitare acomenzii şi a controlului operaţional al structurilor participantela misiuni în afara teritoriului naţional.Demn de remarcat este faptul că în cuprinsul lucrăriieste prezentată, e drept, succint, participarea fiecăreistructuri operaţionale, începând cu Statul Major Generalşi Comandamentul Operaţional Întrunit “MareşalAlexandru Averescu” şi continuând cu toate unităţileşi subunităţile luptătoare, angajate în acest efortcomun, deosebit de solicitant, cu un grad de risc dintrecele mai ridicate. Cei care vor citi lucrarea vor constatacu satisfacţie că au fost consemnate la locbinemeritat – ca o recunoaştere a efortului acestora –structurile de personal, cele de sprijin logistic, de comunicaţiişi informatică, structurile de informaţii, deprotecţie şi sigu-ranţă a acestora, de protecţie aforţelor şi sprijin de foc, de sprijin maritim şi aerian,sprijin genistic, de protecţie împotriva armelor de distrugereîn masă chimice, bacteriologice, radiologice şinucleare, de asigurare geografică, de protecţie medicală,asistenţă juridică, sprijin prin operaţii psihologice,CIMIC, INFO OPS, informare şi relaţii publice,asistenţă religioasă. Un loc aparte îl ocupă, în cadrullucrării, dimensiunile şi implicaţiile înzestrării structurilormilitare române participante la misiunile internaţionale,ca una dintre cele mai dificile probleme carea trebuit rezolvată după intrarea detaşamentelorromâneşti în teatrele de operaţii.Lucrarea se încheie, deliberat poate, pentru o maiîndelungată reverberaţie în memoria afectivă şi, maiales, pentru o nedisimulată recunoştinţă a sacrificiuluiacestora, cu o mult prea lungă şi dureroasă listă apierderilor – răniţi şi decedaţi – în misiunile internaţionaleîn perioada 1991-2009. Zece pagini cu numeleacestor eroi, care, cu siguranţă, se vor ataşaCărţii de Aur a eroilor neamului.O carte pentru care noi toţi, contemporanii acestuisegment al istoriei noastre recente, dar şi cei care nevor urma, trebuie să-i felicităm şi să le mulţumim autorilorpentru că au îndrăznit şi au trudit la făurirea ei.O carte de istorie a Armatei Române, pentru adevărataistorie a României.Colonel dr. Mircea TĂNASE- 70 -