ISTORIE, CULTURĂde cele mai performante categorii de armament dindotarea propriilor armate, ceea ce le-a făcut deosebit deeficiente în confruntarea pe câmpul de luptă.Englezii au avut în dotare revolverul Webley, calibru38 mm, revolverul Enfield nr. 2, calibru 9,65 mm, fabricatprima dată în 1927 şi intrat în dotarea armatei engleze în1932. Mai trebuie amintită puşca SMLE Mk 1, calibru7,7mm, cu repetiţie, iar la categoria armament automatputem enumera pistolul-mitralieră Sten MK-1 şi Sten Mk–V, calibru 9mm, intrat în dotare în 1941, puşcamitralierăBren MK-3, calibru 7,7mm, foarte larg folosităde toate armele terestre engleze. De o bună apreciere s-a bucurat mitraliera Vikers, calibru 7,7mm, care deşifusese introdusă în dotare în 1912, a fost în serviciu pânăîn 1960. Varianta Vikers K a echipat Jeep-urile SAS-ului.Împotriva blindatelor adverse, paraşutiştii englezi aufolosit aruncătorul de grenade antitanc (PIAT - Projecteurd’ infanterie antichar), dar de mare ajutor le-au fost, maiales în Normandia, tancurile uşoare M-22 Locust sau MKIV Tetrarch, transportate de planorul GA Hamilcar,precum şi jeep-urile Willys, aduse şi ele tot pe caleaaerului.Mitraliera japoneză model 99.Americanii au folosit cu succes un întreg arsenal dearme individuale: pistoletul Colt 1911 A, calibru 11,43mm, pistolul-mitralieră Thompson, calibru 11,43 mm,pistolul-mitralieră M3, calibru 11,43 mm, puşca automatăBrowning (BAR), calibru 7,6 mm, carabina semiautomatăM1 A1, calibru 7,6 mm, (destinată trupelor cu misiunispeciale, prevăzută cu pat rabatabil), puşca semiautomaM-1, calibru 7,6 mm. Carabina M1, calibru 7,6 mm, cares-a fabricat în peste 3.700.000 exemplare, a fost deosebitde populară, fiind în dotarea ofiţerilor şi subofiţerilor dela companii, în locul pistoletului. De asemenea, mai trebuieamintită mitraliera Browning M 1919 A6, calibru 7,6mm.La rândul lor, sovieticii au folosit cu succes câtevaarme de producţie proprie: pistolul–mitralieră PPSh-41,calibru 7,62 mm, pistolul –mitralieră PPS-43, calibru 7,62mm, cu pat rabatabil, carabina M-1938, calibru 7,62 mm.Din dotarea paraşutiştilor nu au lipsit nici armele albe,renumitele pumnale de paraşutist, grenadele de mânăofensive şi defensive, materiale de geniu pentruexecutarea distrugerilor etc. Echipamentul a trebuit sărăspundă unor cerinţe impuse de specificul acţiunilor deluptă, anotimp, zonă de acţiune, căutându-se şi găsindusesoluţii pentru a asigura protecţia pe timpul zborului şiparaşutării, acţiunii în diferite anotimpuri şi zonegeografice (deşert, regiuni îngheţate etc.). Ţinutaparaşutiştilor, armamentul şi însemnele lor distinctive(berete, căşti, insigne, ecusoane etc.), le-au conferitîntotdeauna distincţie, admiraţie şi, nu de puţine ori, chiarinvidie din partea celorlalte categorii de trupe. Le-aumeritat însă cu prisosinţă pe toate.Trupele române de paraşutişti, constituite în principiudupă modelul german, aveau în dotare armament şitehnică de provenienţă germană, dar şi din cel aflat înînzestrarea armatei române anterior intrării în coaliţiealături de Germania şi Italia. Astfel, putem menţionapistolul-mitralieră Deimler-Puch, pistoalele Beretta, Stalerşi Mausser ( calibru 9mm), pistolul automat individualWalther (în dotarea subunităţilor de misiuni speciale),puşca Z.B., puşca-mitralieră şi mitraliera Z.B. Lacategoria armament greu, paraşutişti români aveautunurile antitanc de 47 mm (care putea fi paraşutat) şiaruncătoarele Brandt de 60 şi 81 mm. Mai pot fimenţionate, la capitolul dotare, staţiile radio de tip G (cuputeri de 2W şi 15W), centralele telefonice şi telefoanelede campanie, motocicletele Solo, grenadele de mânăofensive şi defensive, pumnalele de paraşutist,materialele de geniu pentru executarea distrugerilor.Întotdeauna însă, acest arsenal a fost completat cuingeniozitatea, spiritul inventiv, curajul şi capacitateaparaşutiştilor de a găsi cele mai neaşteptate şi eficientesoluţii pe câmpul de luptă, puterea de a ieşi din situaţiifără ieşire. Toate acestea, determinate de dorinţa de aînvinge cu orice preţ, chiar şi atunci când forţele şimijloacele avute la dispoziţie nu le-au fost delocsuficiente, au făcut din paraşutişti adevăraţi luptători deelită, mândria oricărei armate moderne. Victoriile repurtatepe teatrele de operaţii ale celui de-al doilea războimondial şi ale confruntărilor care i-au urmat, chiar dacăunele dintre ele destul de amare, confirmă această apreciere.Echipamentul paraşutiştilor a trebuit să răspundă larândul său unor cerinţe impuse de specificul acţiunilor deluptă, anotimp, zonă geografică, căutându-se şi găsindusesoluţii pentru a le asigura protecţia pe timpul zboruluişi paraşutării şi acţiunii în diferite anotimpuri şi teatre deoperaţii (deşert, regiuni îngheţate, junglă etc.). Ţinuta, armamentulşi însemnele lor distinctive (berete, căşti, insigne,ecusoane etc.), le-au conferit întotdeaunadistincţie, admiraţie şi, nu de puţine ori, chiar invidie dinpartea celorlalte categorii de trupe. Le-au meritat însă cuprisosinţă pe toate.Fotografiile au fost preluate din lucrarea Histoire desopérations aéroportèes, Elsevier Sequoi, Bruxelles,1979, ediţie franceză, tradusă şi adaptată după AirborneOperations, Salamander Books Ltd., London,1978.- 64 -
ISTORIE, CULTURĂMEMORIA VETERANILORSergent Mihai P. NiculescuÎnsemnări despre frontuldin CrimeeaÎn cadrul armei Vânători de Munte se afla şi Divizionul de Vânători Călări, cu garnizoana în Dumbrăveni,(1936-1939); la începutul războiului existau trei escadroane de vânători călări, fiecare fiind încadrat cu: 2 ofiţeri,13 subofiţeri, 304 militari în termen, 355 cai şi 24 trăsuri. În 1941, vânătorii călări vor intra în compunerea Brigăzii4 Mixtă Munte, aflată sub comanda generalului de brigadă Gheorghe Manoliu. La 12 noiembrie 1941, brigada,care era pe picior de a se întoarce, pentru refacere, în ţară, este dirijată în Crimeea, iniţial numai pentru zece zile,la cererea comandamentului german. Dezvoltând ofensiva în Crimeea, spre sud, Corpul de Munte a stăbătut,în patru zile (31 octombrie - 3 noiembrie 1941) 180 km.; pe 5 noiembrie a primit ordin să apere coasta de sud apeninsulei, între Aluşta şi Feodosia, Brigăzii 4 Mixtă Munte revenindu-i sectorul Simferopol, Bitak, Aluşta. Î nianuarie 1942, ocupă poziţii pe şoseaua Starîi Krim, sub ordinele Corpului 42 Armată german. După zdrobireaforţelor sovietice din Feodosia şi a celor debarcate la Sudak, vânătorii primesc ordinul de a „pieptăna” zonamuntoasă a litoralului de partizani. La începutul anului 1942, colonelul Titus Gârbea, într-un raport, notifica: Înpăduri mişună partizanii; lupta îmbracă forma războiului indian şi de guerilă, prin capcane şi şiretlicuri, prinprocedee viclene ce ţâşnesc la fiecare pas din toate direcţiile, iar, în 21 decembrie 1942, generalul Ion Dumitrache,comandantul Diviziei 2 Munte, raporta (numai pentru unitatea sa) pierderea a 210 ofiţeri, morţi, răniţi, dispăruţişi bolnavi, a 140 de subofiţeri şi a 6517 trupă, adică 43% din efectiv( v. Gheorghe Suman şi Vasile Pricop, Istoriavânătorilor de munte în armata română, Editura Militară, 1998, p. 80; 98; 125; 121; 127; 132; Vasile Pricop,Gheorghe Suman şi Marin Zaharia, Epopeea vânătorilor de munte, Editura Militară, 1992, p. 127).- 65 -
- Page 1 and 2:
Magazin al Fundaţiei “Mareşal A
- Page 3 and 4:
LIDERULPatriotism şi eroismPatriot
- Page 5 and 6:
AGENDA FUNDAŢIEIsocietateaLiviu Vi
- Page 7 and 8:
AGENDA FUNDAŢIEIGeneral maior dr.
- Page 9 and 10:
AGENDA FUNDAŢIEIGl. lt. dr. (r.) F
- Page 11 and 12:
AGENDA FUNDAŢIEIÎn pauzele dintre
- Page 13 and 14: EVENIMENTZiua EroilorDupă Tratatul
- Page 15: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistan, o
- Page 20 and 21: TEATRELE DE OPERAŢIIComandamentele
- Page 22 and 23: TEATRELE DE OPERAŢIIOccidentul”.
- Page 24 and 25: TEATRELE DE OPERAŢIIAfganistanComa
- Page 26 and 27: TEATRELE DE OPERAŢIICeremonia mili
- Page 28 and 29: ISTORIE, CULTURĂexecutate de Corpu
- Page 30 and 31: ISTORIE, CULTURĂîntre care figura
- Page 32 and 33: ISTORIE, CULTURĂCorpului II Armata
- Page 34 and 35: ISTORIE, CULTURĂîncă din 1 decem
- Page 36 and 37: ISTORIE, CULTURĂgăseau diviziile
- Page 38 and 39: ISTORIE, CULTURĂpână pe linia Ca
- Page 40 and 41: ISTORIE, CULTURĂBuzău), a publica
- Page 42 and 43: ISTORIE, CULTURĂde presă (în pri
- Page 44 and 45: ISTORIE, CULTURĂLa cea de a 160-a
- Page 46 and 47: ISTORIE, CULTURĂRosetti, Carada, C
- Page 48 and 49: ISTORIE, CULTURĂun ales al muzelor
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂ Generalul Gheorgh
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂşi Instrucţiune
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂComandantul Deutsc
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂgrup de luptă, su
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂAripi şi arme pen
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂavioane de bombard
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂMihai P. Niculescu
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂnemţi şi tătari
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂO carte pentru ist
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂCalvarul prizonier
- Page 74 and 75: MEMORIA VETERANILORAtaşaţii milit
- Page 76 and 77: TEORIE MILITARĂNATO în cadrul Par
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂanevoioase cu parte
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂîn toate procesele
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂFig. nr. 7. Delimit
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂde la ocuparea abuz
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂforţele sociale, c
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂApariţia problemel
- Page 90 and 91: AREAL BUZOIANcomunist (Alex. Oproes
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANInvitaţie la drumeţi
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIANConferinţa anuală a
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIANZiua Naţională a Ro
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANMinistrul Gabriel Opr
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZiua Veteranilor de R
- Page 102: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂUTel. 0724