Nr.7 - Armata şi societatea. - Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu"

MEMORIA VETERANILORAtaşaţii militari transmit... 1930-1940Volumul V este ultima apariţie editorială din serialansată de către Fundaţia „General Ştefan Guşă”, dedicatădiplomaţiei militare româneşti, coordonatorulseriei: Gheorghe Nicolescu, autorii acestui demers decursă lungă fiind: Andrei Nicolescu, Lenuţa Nicolescu,Ion Pătroiu, Alesandru Duţu, Alexandru Oşca. El a fosttipărit de către Editura „Nagard”, în anul 2009, şi include169 de documente reproduse pe parcursul a492 de pagini, acoperind perioada 1930-1940. Deşi,aparent, este şi o reluare a unei etape din istoriaataşaturii militare, prezentă în volume anterioare, princonţinutul său volumul aduce o mare cantitate de informaţiiinedite, individualizate prin problematica abordată.Aşa cum ne-au obişnuit, autorii continuă ilustrareadocumentară a activităţii instituţiei, care, prin desemnaţiisăi, oferă analize pertinente, informaţii, concluziişi prognoze la îndemâna factorilor de decizie din ţară.De data aceasta documentele se axează în special peevenimentele din Sud-Estul Europei, conţinând, înacelaşi timp, informaţii din statele implicate politic şimilitar în mod direct în zonă, cum au fost Franţa şiItalia. De acolo ataşaţii militari transmit ştiri semnificativedespre situaţia internă, atitudinea opiniei publicefaţă de derularea evenimentelor, atitudinile factorilorpolitici în contextul relaţiilor interstatale din zonă. Suntrelevate totodată situaţiile operativ-militare pe diferite„fronturi” şi eventualele lor consecinţe asupra organismuluimilitar românesc.Relaţiile despre cooperarea în cadrul instituţiilor cese ocupau de cultul eroilor, concursurile militare internaţionale,în cadrul Micii Înţelegeri, conferinţele de statmajor româno-poloneze (şi impactul lor asupraURSS), reprezentarea armatei române în muzeelemilitare străine (inclusiv „Arsenal”, din Berlin), recepţionareaunor loturi de armament şi muniţii (dinFranţa), organizarea serviciului şi învăţământului militarilustrează câteva din pistele urmărite de către diplomaţiimilitari români.Un loc aparte îl ocupă, în economia volumului, situaţiadin Balcani. Astfel, realităţile politice sunt prezentateîn mod analitic evidenţiindu-se acele aspecte ceaveau un impact decisiv asupra situaţiei României. Încontextul derulării evenimentelor din zonă, este evidenţiată,în mod deosebit, atitudinea Turciei, începândcu raporturile tensionate cu etnia curdă, criza strâmtorilorşi un eventual război, inclusiv în perspectivamondializării acestuia.Nu lipsită de relevanţă, în perspectiva tratativelor depace de după cel de-al doilea război mondial, este atitudineasovieticilor (la Ankara, în ianuarie 1940) faţăde diferendul româno-bulgar asupra Dobrogei. O reconfirmarea dictonului latin : „Si vis pacem, para bellum”(Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război), cetraduce retrocedarea Dirostorului şi Caliacrei, judeţeintrate în componenţa României, prin participarea lacel de-al doilea război balcanic (1913).Bibliotecar- 74 -