Nodurile sunt presupuse a fi fǎrǎ <strong>de</strong>fecte. Dacǎ nu aceasta este <strong>si</strong>tuatia, probabilitatea disfunctiei lor este încorporatǎ în aceea a legǎturilor care pleacǎ din noduri. Multimea <strong>de</strong> cǎi trebue prelucratǎ pentru a obtine o multime echivalentǎ alcǎtuitǎ din evenimente mutual exclu<strong>si</strong>ve, altminteri unele evenimente ar putea fi luate în calcul <strong>de</strong> mai multe ori. Evenimente mutual exclu<strong>si</strong>ve în cazul în discutie: (I) calea P 1 functionalǎ; (II) calea P 2 functionalǎ <strong>si</strong> calea P 1 disfunctǎ; (III) calea P 3 functionalǎ, cǎile P 1 <strong>si</strong> P 2 disfuncte. Dacǎ numim reteaua din figurǎ “punte” (<strong>de</strong>numire legatǎ <strong>de</strong> forma <strong>si</strong> topologia ei), atunci fiabilitatea legǎturii N 1 – N 4 este: R punte = p 1,2 p 2,4 + p 1,3 p 1,4 (1 – p 1,2 p 2,4 ) + p 1,2 p 2,3 p 3,4 (q 1,3 q 2,4 ) Calculul fiabilitǎtii terminale Pentru a calcula fiabilitatea terminalǎ a unei retele cu m cǎi P 1 , …, P m <strong>de</strong> la sursǎ la <strong>de</strong>stinatie se folosesc notatiile care urmeazǎ. E i E ) – eveniment constând în operationalitatea (disfunctia) cǎii P i . ( i ⎛ ⎞ R = Pr(existenta unei cǎi operationale) = Pr ⎜ m E i ⎟ . ⎝ i = 1 ⎠ Multimea <strong>de</strong> evenimente poate fi <strong>de</strong>scompusǎ în evenimente mutual exclu<strong>si</strong>ve. Dupǎ <strong>de</strong>scompunere, expre<strong>si</strong>a evenimentului “existǎ o cale operationalǎ” este E 1 ∪ (E 2 ∩ E 1) ∪ (E 3 ∩ E ∩ 1 E 2 ) ∪ … ∪ ( E m ∩ E ∩ 1 … E m− 1 ) <strong>si</strong> R = Pr(E 1 ) + Pr(E 2 ∩ E 1) + Pr(E 3 ∩ E ∩ 1 E 2 ) + … … + Pr(E m ∩ E ∩ 1 … ∩ E m− 1 ) Expre<strong>si</strong>a din urmǎ poate fi rescrisǎ uzând <strong>de</strong> probabilitǎti conditionate R = Pr(E 1 ) + Pr(E 2 )Pr( E 1|E 2 ) + Pr(E 3 )Pr( E ∩ 1 E 2 |E 3 ) + … … + Pr(E m )Pr( E ∩ 1 … ∩ E m− 1 |E m ) Problema centralǎ este calcularea probabilitǎtilor conditionate <strong>de</strong> forma generalǎ Pr( E ∩ 1 … ∩ E i − 1 |E i ). Pentru a i<strong>de</strong>ntifica legǎturile care trebuie sǎ cadǎ pentru ca E i sǎ aibǎ loc dar nu E 1 , …, E i–1 , se folosesc asa-numitele multimi conditionate S j/i = P j – P i = {x|x∈ P j <strong>si</strong> x∉ P i } I<strong>de</strong>ntificarea evenimentelor disjuncte în cazul general nu este tot<strong>de</strong>auna o treabǎ facilǎ. Exemplu suplimentar pentru fiabilitatea terminalǎ O retea cu sase noduri care are 9 legǎturi unidirectionale <strong>si</strong> 3 bidirectionale. 106
N 2 N x 1,2 x 4 2,4 x 4,6 N x 1 2,3 x 2,5 x 4,5 x 1,3 x 3,5 x 5,6 N 3 N 5 N 6 O listǎ cu toate cǎile <strong>de</strong> la N 1 la N 6 : P 1 = {x 1,3 , x 3,5 , x 5,6 } P 8 = {x 1,2 , x 2,3 , x 3,5 , x 5,6 } P 2 = {x 1,2 , x 2,5 , x 5,6 } P 9 = {x 1,2 , x 2,4 , x 4,5 , x 5,6 } P 3 = {x 1,2 , x 2,4 , x 4,6 } P 10 = {x 1,3 , x 2,3 , x 2,4 , x 4,5 , x 5,6 } P 4 = {x 1,3 , x 3,5 , x 4,5 , x 4,6 } P 11 = {x 1,3 , x 2,3 , x 2,5 , x 4,5 , x 4,6 } P 5 = {x 1,3 , x 2,3 , x 2,4 , x 4,6 } P 12 = {x 1,3 , x 3,5 , x 2,5 , x 2,4 , x 4,6 } P 6 = {x 1,3 , x 2,3 , x 2,5 , x 5,6 } P 13 = {x 1,3 , x 2,3 , x 3,5 , x 4,5 , x 4,6 } P 7 = {x 1,2 , x 2,5 , x 4,5 , x 4,6 } Cǎile, se observǎ, sunt ordonate <strong>de</strong> la cea mai scurtǎ la cea mai lungǎ. Pentru a calcula alti termeni din sumǎ, trebuie avutǎ în ve<strong>de</strong>re intersectia mai multor multimi conditionate. P 1 = {x 1,3 , x 3,5 , x 5,6 } P 2 = {x 1,2 , x 2,5 , x 5,6 } P 3 = {x 1,2 , x 2,4 , x 4,6 } P 4 = {x 1,3 , x 3,5 , x 4,5 , x 4,6 } Pentru a calcula termenul al patrulea – expre<strong>si</strong>a lui P 4 – multimile conditionate sunt: S 1/4 = {x 5,6 }; S 2/4 = {x 1,2 , x 2,5 , x 5,6 }; S 3/4 = {x 1,2 , x 2,4 } S 1/4 este inclus în S 2/3 ; dacǎ S 1/4 este cu <strong>de</strong>fecte, atunci <strong>si</strong> S 2/4 este cu <strong>de</strong>fecte. S 2/4 poate fi ignorat în acest caz. Al patrulea termen din ecuatia fiabilitǎtii este p 1,3 p 3,5 p 4,5 p 4,6 (1 – p 5,6 )(1 – p 1,2 p 2,4 ) Calculul termenului al treilea conduce la S 1/3 = {x 1,3 , x 3,5 , x 5,6 } S 2/3 = {x 2,5 , x 5,6 } Cele douǎ multimi conditionate nu sunt disjuncte. Evenimentul care constǎ în <strong>de</strong>fectarea <strong>si</strong>multanǎ a multimilor <strong>de</strong> arce S 1/3 <strong>si</strong> S 2/3 trebuie sǎ fie împǎrtit în evenimente disjuncte: (I) x 5,6 cu <strong>de</strong>fecte (II) x 5,6 este operational <strong>si</strong> atât x 1,3 cât <strong>si</strong> x 2,5 sunt <strong>de</strong>fecte (III) atât x 1,3 cât <strong>si</strong> x 5,6 sunt în functiune <strong>si</strong> atât x 2,5 cât <strong>si</strong> x 3,5 sunt <strong>de</strong>fecte. Pentru termenul al treilea rezultǎ expre<strong>si</strong>a p 1,2 p 2,4 p 4,6 (q 5,6 + p 5,6 q 1,3 q 2,5 + p 5,6 p 1,3 q 2,5 q 3,5 ) 107
- Page 1:
Gheorghe M.Panaitescu FIABILITATE S
- Page 5 and 6:
C U P R I N S NOTIUNI INTRODUCTIVE
- Page 7:
SISTEME DE DISCURI TOLERANTE LA DEF
- Page 10 and 11:
precizat dacǎ întretinerea sau re
- Page 13 and 14:
COMPLEMENTE DE TEORIA PROBABILITǍT
- Page 15 and 16:
Tripletul (Ω, K, P) se numeste câ
- Page 17 and 18:
PX ( I) = ∫ f X ( x) dx I si este
- Page 19 and 20:
1 P R O B A B I L I T A T I p ( x )
- Page 21 and 22:
Practic toate limbajele de programa
- Page 23 and 24:
χ 2 calculatǎ sǎ fie sub valoare
- Page 25 and 26:
INDICATORI DE FIABILITATE Dacǎ T e
- Page 27 and 28:
∞ m( t) = R( t, t + x) dx = ∫ 0
- Page 29 and 30:
DFR - Decreasing Failure Rate - rat
- Page 31 and 32:
Nume Gamma Weibull Normalǎ Lognorm
- Page 33 and 34:
moment, indiferent de starea curent
- Page 35:
Integrala este o medie a variabilei
- Page 38 and 39:
proportionalǎ cu durata (scurtǎ)
- Page 40 and 41:
si Pentru cazul general ∞ * * r f
- Page 43 and 44:
FIABILITATEA STRUCTURALǍ Tratarea
- Page 45 and 46:
Similar, pentru fiecare subsistem j
- Page 47 and 48:
Functia care leagǎ starea de funct
- Page 49 and 50:
exprimǎ posibilitatea (S = 1) sau
- Page 51 and 52:
FIABILITATEA PROGRAMELOR DE CALCUL
- Page 53 and 54:
pentru orice r = 1, 2, ..., N. Fact
- Page 55 and 56: ⎧ N t ∈ [0, t1) ⎪ ⎪ cN t
- Page 57 and 58: Ambele relatii cu diferente finite,
- Page 59: Cazul general cu ϕ(t) o functie oa
- Page 62 and 63: Recunoasterea formelor prin clasifi
- Page 64 and 65: d L ( A, B) = max{ card( A), card(
- Page 66 and 67: iesire nenulǎ numai dacǎ este dep
- Page 68 and 69: σ ( x) 1 = − α ( x− x p ) 1 +
- Page 70 and 71: φ i ( i ) ( x) = h x − x Functia
- Page 72 and 73: Solutiile dintr-o populatie sunt ut
- Page 75 and 76: DIAGNOZǍ PRIN ANALIZA COMPONENTELO
- Page 77 and 78: constǎ în determinarea asa-numite
- Page 79 and 80: vectorul deviatiilor standard calcu
- Page 81 and 82: DETECTAREA FUNCTIONǍRII NECONFORME
- Page 83 and 84: Matricile Q d , Q s si Q θ sunt ma
- Page 85: sau conform unor probabilitǎti sta
- Page 88 and 89: I n t r ǎ r i 0 4 0 2 Fluture 4x4
- Page 90 and 91: • Numǎrul mediu de cǎi operatio
- Page 92 and 93: Pr(X i = u, Y i = v) = Pr(X i = u)
- Page 94 and 95: N r = Q/A m = 64 N m = Q/A r = 72 A
- Page 96 and 97: Pr[(X i , Y i ) = (u, v)] = ( s0 ,
- Page 98 and 99: În final Pr[ X k + 1 = 0] = Pr[( X
- Page 100 and 101: si de iesire sunt multiplicate prin
- Page 102 and 103: • 1110 → 1010 (dimensiune 2)
- Page 104 and 105: D - destinatie, S - sursǎ, d = D
- Page 108 and 109: Termenii rǎmasi se calculeazǎ sim
- Page 110 and 111: ⎛ 8 biti ⎞ ⎛ 1 cuvânt ⎞ 8k
- Page 112 and 113: Recuperarea din crash ⎡ I ⎤ Pen
- Page 114 and 115: face codarea cu cuvinte binare de l
- Page 116 and 117: 2. Se stabilesc tabelele cu functii
- Page 118 and 119: Sistem de discuri “în oglindǎ
- Page 120 and 121: suplimentar al distribuirii informa
- Page 122 and 123: Timpul mediu pânǎ la defectare î
- Page 124 and 125: 124
- Page 126: 126