Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...
Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...
Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
φ i<br />
( i )<br />
( x) = h x − x<br />
Functia gaus<strong>si</strong>anǎ în varianta ei multidimen<strong>si</strong>onalǎ<br />
<strong>de</strong>tW<br />
⎛ 1<br />
T<br />
⎞<br />
φ<br />
i<br />
( x)<br />
=<br />
n<br />
exp ⎜ − ( x − xi<br />
) W( x − xi<br />
) ⎟ , x ∈ R<br />
⎝ 2<br />
⎠<br />
2<br />
( 2π<br />
)<br />
cu W o matrice pozitiv <strong>de</strong>finitǎ este <strong>de</strong> tipul radial.<br />
În cazul unidimen<strong>si</strong>onal ea se scrie ca<br />
2<br />
1 ⎛ ( x − xi<br />
) ⎞<br />
φ<br />
i<br />
( x) = exp⎜<br />
−<br />
⎟ , x ∈ R<br />
2<br />
2π σ ⎝ 2σ<br />
⎠<br />
i<br />
Retelele <strong>de</strong> tipul RBFN pot, <strong>de</strong> asemenea, sǎ aproximeze functiile continue cu o<br />
eroare oricât <strong>de</strong> micǎ.<br />
Pentru problemele cu dimen<strong>si</strong>onalitate foarte extinsǎ, acesta este cazul instruirii<br />
unei rete neuronale un<strong>de</strong> varabilele <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie sunt pon<strong>de</strong>rile, se recurge la<br />
meto<strong>de</strong> împrumutate <strong>de</strong> la regnul viu. Sectiunea imediat urmǎtoare contine un<br />
asemenea re<strong>curs</strong>.<br />
Algoritmi genetici<br />
Problemele ingineresti cu dimen<strong>si</strong>onalitate mare sau foarte mare se pot trata<br />
prin meto<strong>de</strong> bazate pe algoritmii genetici. Stabilirea extremelor unor functii<br />
multimodale, structurarea optimǎ <strong>si</strong> instruirea retelelor neuronale sunt exemple<br />
<strong>de</strong> asemenea probleme. Algoritmii genetici sunt un împrumut din biologie <strong>si</strong> se<br />
bazeazǎ pe evolutionismul darwinian.<br />
Se con<strong>si</strong><strong>de</strong>rǎ o populatie alcǎtuitǎ din indivizi <strong>de</strong>scri<strong>si</strong> <strong>de</strong> structuri numite<br />
cromozomi. Cromozomii sunt uzual structuri liniare, ansambluri <strong>de</strong> gene.<br />
Figura alǎturatǎ ilustreazǎ doi indivizi prin cromozomii lor, genele fiind<br />
reprezentate prin culori.<br />
i<br />
n<br />
Orice populatie este în evolutie. Indivizii care o alcǎtuiesc se combinǎ în<br />
perechi pentru a genera urma<strong>si</strong>. Proce<strong>de</strong>ul curent este cel al combinǎriiîncrucisǎrii.<br />
Prin combinare rezultǎ <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nti care sunt la rândul lor<br />
caracterizati <strong>de</strong> cromozomi. Cromozomii lor rezultǎ printr-o lecturǎ încrucisatǎ<br />
a cromozomilor parentali, în linii mari conform schemei din figura care<br />
urmeazǎ. În partea <strong>de</strong> jos sunt reprezentati prin cromozomii specifici<br />
<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntii rezultati.<br />
Nu este obligatoriu ca din combinare sǎ rezulte doi <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nti dar în multe<br />
aplicatii tehnice aplicarea operatorului <strong>de</strong> combinare produce doi <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nti.<br />
De<strong>si</strong>gur, punctul <strong>de</strong> comutare a lecturii <strong>de</strong> la un cromozom la celǎlalt poate fi<br />
pozitionat <strong>si</strong> altun<strong>de</strong>va. De asemenea, pot exista <strong>si</strong> mai multe puncte <strong>de</strong><br />
traversare.<br />
70