27.01.2015 Views

Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...

Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...

Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

φ i<br />

( i )<br />

( x) = h x − x<br />

Functia gaus<strong>si</strong>anǎ în varianta ei multidimen<strong>si</strong>onalǎ<br />

<strong>de</strong>tW<br />

⎛ 1<br />

T<br />

⎞<br />

φ<br />

i<br />

( x)<br />

=<br />

n<br />

exp ⎜ − ( x − xi<br />

) W( x − xi<br />

) ⎟ , x ∈ R<br />

⎝ 2<br />

⎠<br />

2<br />

( 2π<br />

)<br />

cu W o matrice pozitiv <strong>de</strong>finitǎ este <strong>de</strong> tipul radial.<br />

În cazul unidimen<strong>si</strong>onal ea se scrie ca<br />

2<br />

1 ⎛ ( x − xi<br />

) ⎞<br />

φ<br />

i<br />

( x) = exp⎜<br />

−<br />

⎟ , x ∈ R<br />

2<br />

2π σ ⎝ 2σ<br />

⎠<br />

i<br />

Retelele <strong>de</strong> tipul RBFN pot, <strong>de</strong> asemenea, sǎ aproximeze functiile continue cu o<br />

eroare oricât <strong>de</strong> micǎ.<br />

Pentru problemele cu dimen<strong>si</strong>onalitate foarte extinsǎ, acesta este cazul instruirii<br />

unei rete neuronale un<strong>de</strong> varabilele <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie sunt pon<strong>de</strong>rile, se recurge la<br />

meto<strong>de</strong> împrumutate <strong>de</strong> la regnul viu. Sectiunea imediat urmǎtoare contine un<br />

asemenea re<strong>curs</strong>.<br />

Algoritmi genetici<br />

Problemele ingineresti cu dimen<strong>si</strong>onalitate mare sau foarte mare se pot trata<br />

prin meto<strong>de</strong> bazate pe algoritmii genetici. Stabilirea extremelor unor functii<br />

multimodale, structurarea optimǎ <strong>si</strong> instruirea retelelor neuronale sunt exemple<br />

<strong>de</strong> asemenea probleme. Algoritmii genetici sunt un împrumut din biologie <strong>si</strong> se<br />

bazeazǎ pe evolutionismul darwinian.<br />

Se con<strong>si</strong><strong>de</strong>rǎ o populatie alcǎtuitǎ din indivizi <strong>de</strong>scri<strong>si</strong> <strong>de</strong> structuri numite<br />

cromozomi. Cromozomii sunt uzual structuri liniare, ansambluri <strong>de</strong> gene.<br />

Figura alǎturatǎ ilustreazǎ doi indivizi prin cromozomii lor, genele fiind<br />

reprezentate prin culori.<br />

i<br />

n<br />

Orice populatie este în evolutie. Indivizii care o alcǎtuiesc se combinǎ în<br />

perechi pentru a genera urma<strong>si</strong>. Proce<strong>de</strong>ul curent este cel al combinǎriiîncrucisǎrii.<br />

Prin combinare rezultǎ <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nti care sunt la rândul lor<br />

caracterizati <strong>de</strong> cromozomi. Cromozomii lor rezultǎ printr-o lecturǎ încrucisatǎ<br />

a cromozomilor parentali, în linii mari conform schemei din figura care<br />

urmeazǎ. În partea <strong>de</strong> jos sunt reprezentati prin cromozomii specifici<br />

<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntii rezultati.<br />

Nu este obligatoriu ca din combinare sǎ rezulte doi <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nti dar în multe<br />

aplicatii tehnice aplicarea operatorului <strong>de</strong> combinare produce doi <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nti.<br />

De<strong>si</strong>gur, punctul <strong>de</strong> comutare a lecturii <strong>de</strong> la un cromozom la celǎlalt poate fi<br />

pozitionat <strong>si</strong> altun<strong>de</strong>va. De asemenea, pot exista <strong>si</strong> mai multe puncte <strong>de</strong><br />

traversare.<br />

70

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!