Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...
Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...
Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Varianta aceasta a mo<strong>de</strong>lului Jelinski-Moranda este cunoscutǎ <strong>si</strong> sub <strong>de</strong>numirea<br />
<strong>de</strong> varianta geometricǎ.<br />
Existǎ <strong>si</strong> o variantǎ hibridǎ care are în ve<strong>de</strong>re douǎ categorii <strong>de</strong> erori latente: o<br />
primǎ categorie conformǎ mo<strong>de</strong>lului geometric, eliminate în schema geometricǎ<br />
fractionar-constantǎ; o a doua categorie <strong>de</strong> erori cu inci<strong>de</strong>ntǎ poissonianǎ <strong>de</strong><br />
parametru λ (repartitia Poisson este repartitia pentru variabila aleatoare k<br />
k<br />
λ<br />
discretǎ, P( k; λ )<br />
k!<br />
e − λ<br />
= , cu λ > 0), care permit eventual reluarea programului<br />
fǎrǎ remediere. Mo<strong>de</strong>lul Jelinski-Moranda hibrid este cu ratǎ a <strong>de</strong>fectǎrilor<br />
constantǎ între douǎ <strong>de</strong>fectǎri succe<strong>si</strong>ve<br />
k<br />
z( t) = λ<br />
k<br />
= λ + c − 1 λ<br />
0<br />
t ∈ [ tk<br />
− 1, tk<br />
)<br />
Dezvoltarea predictiilor este în bunǎ mǎsurǎ <strong>si</strong>milarǎ celor expuse mai sus.<br />
Mo<strong>de</strong>lele Goel-Okumoto (I) <strong>si</strong> Musa<br />
Mo<strong>de</strong>lul Goel-Okumoto (ver<strong>si</strong>unea I) compenseazǎ una din rigiditǎtile<br />
mo<strong>de</strong>lului Jelinski-Moranda <strong>si</strong> a variantelor lui. Este vorba <strong>de</strong> ipoteza rezolvǎrii<br />
obligatorii a unei (unor) erori la fiecare <strong>de</strong>fectare. Acest mo<strong>de</strong>l admite<br />
continuarea executǎrii programului fǎrǎ remediere, remedierea însǎ<strong>si</strong> fiind un<br />
eveniment care se poate produce cu o probabilitate precizatǎ p.<br />
Procesul aleator al reînnoirilor nu mai coinci<strong>de</strong> în acest caz cu acela al<br />
eliminǎrii erorilor. Dacǎ P r (t) = P[M(t) = r] <strong>de</strong>scrie procesul aleator al eliminǎrii<br />
erorilor, adicǎ este probabilitatea eliminǎrii a r erori în intervalul (0, t), atunci<br />
probabilitatea eliminǎrii celei <strong>de</strong> a k erori în intervalul (t, t + ∆t) este produsul<br />
dintre probabilitatea ca eroarea k sǎ se manifeste în intervalul specificat, λ k ∆t,<br />
cu λ<br />
k<br />
= ϕ ( N − k + 1 ) , <strong>si</strong> probabilitatea p ca acea eroare sǎ fie eliminatǎ cu<br />
ocazia aparitiei ei.<br />
Pentru r = 0 se poate scrie ecuatia cu diferente<br />
P0 ( t + ∆ t) = P0 ( t)[ 1 − pϕ<br />
N∆<br />
t]<br />
care prin trecere la limitǎ se transformǎ în ecuatia diferentialǎ<br />
dP0<br />
( t)<br />
= − pϕ<br />
NP0<br />
( t)<br />
dt<br />
prin rezolvarea cǎreia, cu conditia initialǎ P 0 (0) = 1, se obtine<br />
P ( t ) = −<br />
e p ϕ Nt<br />
0<br />
Dacǎ pânǎ la momentul t s-au remediat r sau r – 1 erori, probabilitatea ca dupǎ<br />
încǎ un interval scurt ∆t sǎ fie rezolvate (tot) r erori (r = 1, 2, ..., N – 1) este<br />
aproximativ<br />
Pr<br />
( t + ∆ t)<br />
≈ Pr<br />
( t)[1<br />
− pϕ<br />
( N − r)<br />
∆ t]<br />
+ Pr<br />
− 1(<br />
t)<br />
pϕ<br />
( N − r + 1)<br />
∆ t<br />
De asemenea, probabilitatea ca pânǎ la t + ∆t sǎ se remedieze toate cele N erori<br />
este<br />
P ( t + ∆ t)<br />
≈ P ( t)<br />
+ P<br />
− 1(<br />
t)<br />
pϕ<br />
∆ t]<br />
N<br />
N<br />
N<br />
56