27.01.2015 Views

Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...

Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...

Note de curs - Departamentul Automatica, Calculatoare si ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Varianta aceasta a mo<strong>de</strong>lului Jelinski-Moranda este cunoscutǎ <strong>si</strong> sub <strong>de</strong>numirea<br />

<strong>de</strong> varianta geometricǎ.<br />

Existǎ <strong>si</strong> o variantǎ hibridǎ care are în ve<strong>de</strong>re douǎ categorii <strong>de</strong> erori latente: o<br />

primǎ categorie conformǎ mo<strong>de</strong>lului geometric, eliminate în schema geometricǎ<br />

fractionar-constantǎ; o a doua categorie <strong>de</strong> erori cu inci<strong>de</strong>ntǎ poissonianǎ <strong>de</strong><br />

parametru λ (repartitia Poisson este repartitia pentru variabila aleatoare k<br />

k<br />

λ<br />

discretǎ, P( k; λ )<br />

k!<br />

e − λ<br />

= , cu λ > 0), care permit eventual reluarea programului<br />

fǎrǎ remediere. Mo<strong>de</strong>lul Jelinski-Moranda hibrid este cu ratǎ a <strong>de</strong>fectǎrilor<br />

constantǎ între douǎ <strong>de</strong>fectǎri succe<strong>si</strong>ve<br />

k<br />

z( t) = λ<br />

k<br />

= λ + c − 1 λ<br />

0<br />

t ∈ [ tk<br />

− 1, tk<br />

)<br />

Dezvoltarea predictiilor este în bunǎ mǎsurǎ <strong>si</strong>milarǎ celor expuse mai sus.<br />

Mo<strong>de</strong>lele Goel-Okumoto (I) <strong>si</strong> Musa<br />

Mo<strong>de</strong>lul Goel-Okumoto (ver<strong>si</strong>unea I) compenseazǎ una din rigiditǎtile<br />

mo<strong>de</strong>lului Jelinski-Moranda <strong>si</strong> a variantelor lui. Este vorba <strong>de</strong> ipoteza rezolvǎrii<br />

obligatorii a unei (unor) erori la fiecare <strong>de</strong>fectare. Acest mo<strong>de</strong>l admite<br />

continuarea executǎrii programului fǎrǎ remediere, remedierea însǎ<strong>si</strong> fiind un<br />

eveniment care se poate produce cu o probabilitate precizatǎ p.<br />

Procesul aleator al reînnoirilor nu mai coinci<strong>de</strong> în acest caz cu acela al<br />

eliminǎrii erorilor. Dacǎ P r (t) = P[M(t) = r] <strong>de</strong>scrie procesul aleator al eliminǎrii<br />

erorilor, adicǎ este probabilitatea eliminǎrii a r erori în intervalul (0, t), atunci<br />

probabilitatea eliminǎrii celei <strong>de</strong> a k erori în intervalul (t, t + ∆t) este produsul<br />

dintre probabilitatea ca eroarea k sǎ se manifeste în intervalul specificat, λ k ∆t,<br />

cu λ<br />

k<br />

= ϕ ( N − k + 1 ) , <strong>si</strong> probabilitatea p ca acea eroare sǎ fie eliminatǎ cu<br />

ocazia aparitiei ei.<br />

Pentru r = 0 se poate scrie ecuatia cu diferente<br />

P0 ( t + ∆ t) = P0 ( t)[ 1 − pϕ<br />

N∆<br />

t]<br />

care prin trecere la limitǎ se transformǎ în ecuatia diferentialǎ<br />

dP0<br />

( t)<br />

= − pϕ<br />

NP0<br />

( t)<br />

dt<br />

prin rezolvarea cǎreia, cu conditia initialǎ P 0 (0) = 1, se obtine<br />

P ( t ) = −<br />

e p ϕ Nt<br />

0<br />

Dacǎ pânǎ la momentul t s-au remediat r sau r – 1 erori, probabilitatea ca dupǎ<br />

încǎ un interval scurt ∆t sǎ fie rezolvate (tot) r erori (r = 1, 2, ..., N – 1) este<br />

aproximativ<br />

Pr<br />

( t + ∆ t)<br />

≈ Pr<br />

( t)[1<br />

− pϕ<br />

( N − r)<br />

∆ t]<br />

+ Pr<br />

− 1(<br />

t)<br />

pϕ<br />

( N − r + 1)<br />

∆ t<br />

De asemenea, probabilitatea ca pânǎ la t + ∆t sǎ se remedieze toate cele N erori<br />

este<br />

P ( t + ∆ t)<br />

≈ P ( t)<br />

+ P<br />

− 1(<br />

t)<br />

pϕ<br />

∆ t]<br />

N<br />

N<br />

N<br />

56

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!