174 Articolecu valori de 0 şi 1, care caracterizează orice submulţime. Astfel dacă A == {a 1 ,a 2 ,...,a n } este o mulţime cu n elemente, atunci orice submulţimeB ⊂ A, din cele 2 n submulţimi poate fi etichetată prin vectorul său caracteristicv B ∈{0,1} n definit astfel: v B =(b 1 ,b 2 ,...,b n ) unde b i =0dacăa i ∉ B şi b i =1dacăa i ∈B. Pentru mulţimea vidă vectorul caracteristiceste v ∅ =(0,0,...,0) iar pentru mulţimea A este v A =(1,1,...,1).Pentru înţelegerea metodei şi pentru recunoaşterea tipurilor de problemeîn care ea poate fi folosită amalescâteva probleme din domeniul teorieijocurilor şi din domeniul combinatoricii mulţimilor, pe care le vom prezentacu rezolvări amănunţite.Probleme alese1. Un casier are la dispoziţie 10 plicuri în care trebuie să introducă osumă de1000 lei. Cum trebuie să distribuie banii în plicuri astfel ca dacăvine un angajat săîşi ridice salariul, casierul săîi poată dasumaexactăfărăsă mai scoată banii din plicuri?2. La curtea regelui Merlin urmează unmareospăţ. El a primit cadou1000 de sticle de vin, dar a aflat că una din sticle conţine o otravă foarteputernică. Având 10 condamnaţi la moarte, regele se hotărăşte să testezevinul pe aceşti condamnaţi, putând da fiecăruia câte o picătură devindinfiecare sticlă. Cum poate el identifica sticla otrăvită, dacă până laospăţ maisunt 10 ore şi otrava îşi face efectul în 10 ore?3. Fie A ∈M 2n (Z)o matrice cu proprietatea:(P) Pentru orice două linii L i , L j cu i ≠ j, sumaL i +L j conţine nelemente numere pare şi n elemente numere impare.Să searatecă pentru orice două coloaneC i ,C j cu i ≠ j, sumaC i +C jconţine n elemente numere pare şi n elemente numere impare.4. Jocul Nim (un joc chinezesc extrem de vechi) se joacă de douăpersoane care ridică depemasăunnumăr oarecare de pietre dintr-o singurăgrămadă dintretreigrămezi de pietre. Câştigătorul este jucătorul care ia depe masă ultima piatră. Dacă grămezile conţin 3, 5 şi 7 pietre, să se precizezecare jucător va câştiga (care ia primul sau al doilea) şi să se descrie strategiade câştig.5. Fie m, n numere naturale nenule, A omulţime cu n elemente şiA 1 ,A 2 ,...,A m submulţimi nevide şi distincte din A. Săsearatecă dacăm ≥ n +1 atunci există două submulţimi disjuncte I,J ⊂{1,2,...,n} astfelca ⋃ A i = ⋃ A j .i∈Ij∈J6. Fie m, n numere naturale nenule, A omulţime cu n elemente şiA 1 ,A 2 ,...,A m submulţimi nevide şi distincte din A. Săsearatecă dacăm ≥ n +2 atunci există două submulţimi disjuncte I,J ⊂{1,2,...,n} astfelca ⋂ A i = ⋂ A j .i∈Ij∈J
V. Pop, Metoda etichetării binare în probleme de combinatorică 1757. Fie m, n numere naturale nenule, A omulţime cu n elemente şiB 1 ,B 2 ,...,B m submulţimi proprii, nevide şi distincte, din A. Se ştie căpentru orice două elemente distincte din A există o singură mulţime B i carele conţine pe ambele. Să searatecăm≥n.8. Fie m, n numere naturale nenule, A o mulţime cu n elementeşi B 1 ,B 2 ,...,B m submulţimi nevide şi distincte din A. Se ştie că existăk ∈{1,...,n−1} astfel ca |B i ∩ B j | = k, oricarearfii, j = 1,n, i ≠ j.Săse arate că m ≤ n.9. Fie A ∈ M m,n (Z) omatricecum > n. Săsearatecă existăk ∈{1,2,...,m} şi k linii distincte L i1 ,L i2 ,...,L ik astfel ca suma L i1 ++L i2 + ...+L ik săaibătoatecelencomponente numere pare.10. Fie m, n numere naturale cu m > n > 1, A o mulţime cu nelemente şi A 1 ,A 2 ,...,A m submulţimi nevide, distincte ale lui A.Să searatecă există indici distincţi i 1 ,i 2 ,...,i k ∈{1,2,...,m} astfelca A i1 ∆A i2 ∆ ...∆A ik = ∅, unde am notat cu X∆Y =(X∪Y)\(X∩Y),diferenţa simetrică amulţimilor X şi Y .11. Fie m, n numere naturale nenule, A omulţime cu n elemente şiB 1 ,B 2 ,...,B n submulţimi nevide şi distincte din A astfel ca fiecare mulţimeB i , i = 1,n, să conţină unnumăr impar de elemente şi pentru orice i ≠ jmulţimea B i ∩ B j conţine un număr par de elemente. Să searatecăm≤n.Soluţii la problemele alese1. Mai întâi observăm că oricesumă cuprinsăîntre 1 şi 1000 lei (chiarpână la 1023 lei) poate fi reprezentatăîn scrierea binară folosind cel mult 10cifre:S = ε 1 · 1+ε 2·2+ε 3·2 2 +...+ε 10 · 2 9unde ε 1 ,ε 2 ,...,ε 10 ∈{0,1}. Dacă am introduce în cele 10 plicuri câte 1 leu, 2lei, 2 2 = 4 lei, 2 3 = 8 lei,..., 2 9 = 512 lei, atunci, pentru a da suma S, alegemplicurile pentru care ε i =1,i=1,10. Observăm că în acest mod am aveanevoie de 1023 lei. Corecţia o facem astfel: în primele 9 plicuri introducempe rând 1 leu, 2 lei, 2 2 lei,..., 2 8 = 256 lei, iar în ultimul plic restul baniloradică 489 lei.Dacă salariatul cere o sumă maimică decât 512 lei aceasta poate fidată folosind doar plicuri din primele 9 (orice număr mai mic ca 512 are înreprezentarea în baza doi cel mult 9 cifre). Dacă salariatul cere mai mult de511 lei atunci îi dăm mai întâi ultimul plic (cu 489 lei) şi apoi suma rămasă(mai mică ca 512 lei) poate fi acoperită folosind primele 9 plicuri.2. Etichetăm sticlele cu numerele 1, 2,...,1000 scrise în baza 2, decifiecare sticlă va avea un cod de 10 cifre din mulţimea {0, 1}, (c 1 ,c 2 ,...,c 10 )în loc de k = c 1 · 1+c 2·2+c 3·2 2 +...+c 10 · 2 9 .Primul condamnat bea din sticlele în care c 1 = 1 (toate sticlele cunumăr impar), al doilea din cele cu c 2 = 1, . . . , al zecelea din cele încare c 10 = 1 (fiecare bea cam din jumătate din sticle). Dacă după cele 10
- Page 1: GAZETA MATEMATICĂSERIA AANUL XXVII
- Page 5 and 6: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 7 and 8: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 9 and 10: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 11 and 12: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 13: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 17 and 18: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 19 and 20: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 21 and 22: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 23 and 24: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 25 and 26: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 27 and 28: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 29 and 30: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 31 and 32: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 33 and 34: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 36 and 37: 208 Articolerazele sferei înscrise
- Page 38 and 39: 210 Note Matematice şi Metodice0
- Page 40 and 41: 212 Note Matematice şi MetodiceThu
- Page 42 and 43: 214 Note Matematice şi MetodiceIne
- Page 44 and 45: 216 Examene şi concursuriii) Inega
- Page 46 and 47: 218 Examene şi concursuriconstat
- Page 48 and 49: 220 Examene şi concursuri2. Proble
- Page 50 and 51: 222 Examene şi concursuri=[ (x1a 1
- Page 52 and 53:
224 Examene şi concursuri∀ x ∈
- Page 54 and 55:
226 Examene şi concursuri∫Fie 0
- Page 56 and 57:
228 Didactica MatematiciiProiect di
- Page 58 and 59:
230 Didactica Matematicii2) repreze
- Page 60 and 61:
232 ProblemeÎn realizarea sarcinil
- Page 62 and 63:
234 ProblemeSOLUŢIILE PROBLEMELOR
- Page 64 and 65:
236 ProblemeDacă im(αu a + βu b
- Page 66 and 67:
238 Problemeschimbarea, deci q să
- Page 68 and 69:
240 Problemepentru orice x>0, este
- Page 70 and 71:
242 Problemeunde:După efectuarea c
- Page 72 and 73:
3) 1 α + 1 β + 1 γ = 2 a . Danie
- Page 74 and 75:
246 Problemeşi:Rezultă:( )ω2sign
- Page 76 and 77:
248 Istoria Matematiciişi soluţia
- Page 78 and 79:
250 Istoria MatematiciiRevista s-a
- Page 80 and 81:
252 Istoria Matematiciicaute o alt
- Page 82 and 83:
254 Istoria Matematiciiachitării d
- Page 84 and 85:
256 Istoria MatematiciiSocietăţii
- Page 86 and 87:
258 Istoria Matematiciirezolvarea C
- Page 88 and 89:
260 Din viaţa societăţiitrecere
- Page 90 and 91:
262 Din viaţa societăţiipreponde
- Page 92 and 93:
264 Din viaţa societăţii44. Radu
- Page 94 and 95:
266 Din viaţa societăţii(22) Adr
- Page 96:
268 RecenziiADRIANA DRAGOMIR, LUCIA