258 Istoria Matematiciirezolvarea Conjecturii lui Poincaré, una din cele şapte probleme ale mileniului. La Princeton,unde olimpicul nostru internaţional Daniel Tătaru a efectuat studiile postdoctorale,lucrează englezul Andrew Wiles (a demonstrat marea teoremă aluiFermat – după 357 deani de la enunţare) şi a lucrat începînd din 1993 şi rusul Grigori Perelman.Viitorul Congres Internaţional de Matematică, cel din 2010, va avea loc în India, înoraşul Hyderabad.În încheiere, felicităm echipa României participantă la a 50-a ediţie a OIM de lBremen, Germania (la care au participat un număr record de ţări – 104) pentru rezultatulobţinut.Aceasta a fost formată din următorii concurenţi:• Elena Mădălina Perşu (vârsta – 18 ani) – argint 2007, argint 2008, aur 2009;• Andrei Deneanu (vârsta – 19 ani) – argint 2009;• Francisc Bozdan (vârsta – 19 ani) – argint 2009;• Tudor Pădurariu (vârsta – 17 ani) – bronz 2009;• Marius Tiba (vârsta – 16 ani) – bronz 2009;• Omer Cerrahoglu (vârsta – 14 ani) – aur 2009;şi condusă de:•Prof.univ.dr. Radu Gologan (Leader);• Prof. Mihail Bălună (Deputy leader);• Prof. Dan Schwarz (Observer A);• Prof. Cristian Alexandrescu (Observer B).Bibliografie[1] Şt. George Andonie, Istoria Matematicii în România, vol.I,Ed.Ştiinţifică, 1965.[2] F. Diac, Monografia S.S.M.R., Bucureşti, 1998, Colecţia Biblioteca S.S.M.R.[3] M.Trifu, Fenomenul Gazeta Matematică la 110 ani, G.M.-B nr. 9/2005 (Număr jubiliar).[4] *** Gazeta Matematică, 1895-1935, Istorie-învăţăminte (Volum jubiliar)[5] *** Gazeta Matematică, nr. 9/1995 (Număr jubiliar).[6] *** Colecţia Gazeta Matematică, 1895-2009,http://www.gazetamatematica.net/ http://www.imo-official.org/Centenar pentru matematicienii români – 2009Marioara Costăchescu 1)Vom trece în revistă, câteva aspecte esenţiale din viaţa şi activitatea a doi matematicieniromâni, născuţi la 1909.George TheilerGeorge Theiler, s-a născut la Bârlad, la 3 august 1909. Studiile primare şi liceul şile-a făcut în oraşul natal. În toamna anului 1928 s-a înscris la Universitatea din Bucureşti,Facultatea de ştiinţe, de unde în 1931 a obţinut licenţa în matematici. În perioada 1931-1949 a lucrat ca actuar şi expert actuar, la ,,Societatea generală de asigurări“, unde aavut şi funcţii importante. În anul 1952 a fost numit lector la catedra de matematici aInstitutului de Petrol şi Gaze din Bucureşti, unde a funcţionat pânăîn 1961. În octombrie1960 şi-a trecut doctoratul în ştiinţele matematice, cu teza: ,,Contribuţii la teoria statisticiineparametrice. Probleme de tip Kolmogorov-Smirnov; Manya Kvit; Renyi.“ Din 1962 a fostnumit conferenţiar de analiză matematică la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bucureşti. Pe1) Profesor, Liceul cu program sportiv, Roman, jud. Neamţ
M. Costăchescu, Centenar pentru matematicieni români 259bază deconcurs,în 1963, a fost numit şef de sector la statistica matematică la Institutul dematematică al Academiei Române. Când în aprilie 1964 s-a înfiinţat Centrul de statisticăal Academiei, a trecut ca şef de secţie la teoria probabilităţilor de la acest centru.Urmărind etapele din viaţa acestui matematician, observăm că l-a preocupat cuprecădere Teoria probabilităţilor şi Statistica matematică, domenii în care a publicat şidiverse lucrări. Cu totul întâmplător a atacat şi alte domenii matematice. Amintim aici:a) funcţii egale aproape peste tot, integrabile Riemann;b) rezolvarea sistemelor de ecuaţii diferenţiale liniare şi omogene, în cazul cândecuaţia caracteristică are rădăcini multiple;c) a dat o demonstraţie directă pentru teorema lui Kronecker din teoria funcţiiloraproape periodice.În Statistica Matematică are, în special contribuţii la Teoria Statisticii Neparametrice:a dat un model probabilistic pentru unele probleme de statistică neparametrică;a studiat probleme de statistică neparametrică bidimensionale; a examinat criteriile luiKolmogorov şi Smirnov din teoria statisticii neparametrice; a studiat problema distribuţieiasimptotice comune pentru două cantităţi corespunzând unui şir variaţional de experienţereferitoare la o variabilă aleatoare.În Teoria probabilităţilor, folosind o teoremă aluiOnicescu şi Mihoc despre lanţuricu legături complete, simple şi staţionare, cu un număr finit de stări, George Theiler aarătat că aceasta este valabilă şi în cazul când se renunţă laatreiacondiţie pusă. A trecutapoi la determinarea efectivă a claselor de lanţuri cu legături complete cărora li se aplicăaceastă teoremă ergodică.A avut colaborări cu Gh. Mihoc şi Dumitru Firescu, iarlucrările lui au apărut înAnalele Universităţii Bucureşti, în Comunicările Academiei Române şi în reviste ca: Studiişi cercetări matematice sau Revista de statistică.Dumitru FirescuDumitru Firescu s-a născut la 10 decembrie 1909, în localitatea Bârza, din fostuljudeţ Dolj. Liceul l-a urmat la Craiova, luându-şi bacalaureatul în 1928. A intrat imediatla Facultatea de ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, secţia matematici, de unde a obţinutlicenţa în matematici în 1931.În perioada 1932-1933 a urmat Şcoala de statistică ce era condusă de OctavOnicescu, de unde a obţinut diploma de actuar, pe care a folosit-o între anii 1933-1948,îndeplinind funcţia de actuar la Societatea de asigurări ,,Naţionala“, din Bucureşti. Simultana funcţionat tot în Bucureşti ca profesor la cursurile serale ale unei şcoli comerciale.Apoi, în perioada 1948-1958, a funcţionat în învăţământul mediu din Bucureşti. Anul 1958a marcat trecerea doctoratului la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de matematicăşi fizică cu teza, având tema: ,,Problema eficienţei funcţiilor de estimaţie pentru probabilităţilefundamentale, directe şi inverse, ale lanţurilor Markov omogene de ordin finit.“În toamna anului 1958 a fost numit lector la catedra de matematici aplicate a profesoruluiMihoc; la această catedră a fost avansat conferenţiar în 1961. După decesul lui ArnoKahane, în 1965, Dumitru Firescu arămas şeful catedrei de matematici de la Facultateade Chimie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Din 1964 funcţionează şi la Centrul destatistică al Academiei Române, la secţia de aplicaţii ale statisticii matematice în economie,biologie, medicină şi agricultură.Publicaţiile lui Dumitru Firescu sunt din domeniul Teoriei probabilităţilor şi Statisticiimatematice. S-a ocupat în special de funcţii de estimaţie eficiente pentru probabilităţide trecere ale lanţurilor Markov sau, în colaborare cu Gh. Mihoc, de procese stochasticeîntâlnite în demografie ori de generalizarea proceselor stochastice.În primul memoriu publicat s-a ocupat de extinderea unor rezultate stabilite deGh. Mihoc în 1957 privind determinarea funcţiilor de estimaţie pentru probabilităţile de
- Page 1 and 2:
GAZETA MATEMATICĂSERIA AANUL XXVII
- Page 3 and 4:
V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 5 and 6:
V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 7 and 8:
V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 9 and 10:
V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 11 and 12:
A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 13:
A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 17 and 18:
A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 19 and 20:
A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 21 and 22:
A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 23 and 24:
M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 25 and 26:
M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 27 and 28:
M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 29 and 30:
M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 31 and 32:
M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 33 and 34:
M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 36 and 37: 208 Articolerazele sferei înscrise
- Page 38 and 39: 210 Note Matematice şi Metodice0
- Page 40 and 41: 212 Note Matematice şi MetodiceThu
- Page 42 and 43: 214 Note Matematice şi MetodiceIne
- Page 44 and 45: 216 Examene şi concursuriii) Inega
- Page 46 and 47: 218 Examene şi concursuriconstat
- Page 48 and 49: 220 Examene şi concursuri2. Proble
- Page 50 and 51: 222 Examene şi concursuri=[ (x1a 1
- Page 52 and 53: 224 Examene şi concursuri∀ x ∈
- Page 54 and 55: 226 Examene şi concursuri∫Fie 0
- Page 56 and 57: 228 Didactica MatematiciiProiect di
- Page 58 and 59: 230 Didactica Matematicii2) repreze
- Page 60 and 61: 232 ProblemeÎn realizarea sarcinil
- Page 62 and 63: 234 ProblemeSOLUŢIILE PROBLEMELOR
- Page 64 and 65: 236 ProblemeDacă im(αu a + βu b
- Page 66 and 67: 238 Problemeschimbarea, deci q să
- Page 68 and 69: 240 Problemepentru orice x>0, este
- Page 70 and 71: 242 Problemeunde:După efectuarea c
- Page 72 and 73: 3) 1 α + 1 β + 1 γ = 2 a . Danie
- Page 74 and 75: 246 Problemeşi:Rezultă:( )ω2sign
- Page 76 and 77: 248 Istoria Matematiciişi soluţia
- Page 78 and 79: 250 Istoria MatematiciiRevista s-a
- Page 80 and 81: 252 Istoria Matematiciicaute o alt
- Page 82 and 83: 254 Istoria Matematiciiachitării d
- Page 84 and 85: 256 Istoria MatematiciiSocietăţii
- Page 88 and 89: 260 Din viaţa societăţiitrecere
- Page 90 and 91: 262 Din viaţa societăţiipreponde
- Page 92 and 93: 264 Din viaţa societăţii44. Radu
- Page 94 and 95: 266 Din viaţa societăţii(22) Adr
- Page 96: 268 RecenziiADRIANA DRAGOMIR, LUCIA