GAZETA MATEMATIC˘A - SSMR

252 Istoria Matematiciicaute o altă locuinţă, iar Grigore Zapan, casierul Societăţii, a fost obligat să retragă delaImprimeria Naţională ,în stadiul în care se aflau, toate lucrările care urmau să apară.Cărţile din bibliotecă s-auîmprăştiat ca fumul, nu se ştie unde, Casa Gazetei Matematicea fost preluată de I.A.L. fără temei legal şi înţesată de chiriaşi (aşa a rămaspână astăzi, cu deosebirea că statul a permis chiriaşilor să cumpere apartamentele în carestăteau!).Se petreceau lucruri teribile în toată societatea românească, evenimentele se derulauîn secret, se instaura încet-încet atmosfera de suspiciune, de teamă. Au loc procese politiceîn care sunt ,,demascaţi“ duşmanii poporului sau cei care s-au făcut vinovaţi de dezastrulţării, de crime de război şi de înaltă trădare, prin antrenarea României în război alăturide Germania hitleristă. Un val nemaivăzut de arestări loveşte grav Academia Română,Biserica, Armata, iar ,,noua politică“, cu vremea, se va întinde peste tot. Membri marcanţiai Socităţii Gazeta Matematică care au fost, într-un fel sau altul, implicaţi în politică, suntarestaţi şi dispar în închisori.Inginerul Tancred Constantinescu, absolvent–şef de promoţie (1895) al Şcolii Naţionalede Poduri şi Şosele, singurul în viaţă dintre cei zece fondatori ai Gazetei Matematice(el a donat în anul 1927 din partea C.F.R., terenul pe care s-a construit Casa Gazeta Matematică)a fost senator liberal şi ministru al Industriei şi Comerţului în guvernul Brătianuîn perioada 1923-1926. Este arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 , numită maitârziu –,,noaptea demnitarilor“ – şi moare în închisoarea de la Sighet la 14 mai 1951.Inginerul Mihail Manoilescu, absolvent–şef de promoţie (1915) al Şcolii Naţionalede Poduri şi Şosele, membru al Societăţii din anul 1926 (a participat, ca elev, la patru ediţiiale Concursului Gazetei Matematice), în perioada când a fost subsecretar de stat la Finanţe(1926-1929) a donat, din fondurile culturale, suma de 1000000 lei pentru construcţia CaseiGazeta Matematică. Creator de doctrină economică – cartea sa ,,Teoria protecţionismuluişi a schimbului internaţional“ din 1929 este, după C. Murgescu, ,,...oprimăstrăpungereromânească în gândirea economică universală“. A fost ministru al Lucrărilor publice şiComunicaţiilor în guvernul Maniu (1930), Guvernator al Băncii Naţionale (1931), ministrual Afacerilor Străine în guvernul Gigurtu (1940), când va semna, ca împuternicit al statuluiromân, nedreptul Dictat de la Viena. Este arestat în anul 1944 şi reţinut, fără proces unan de zile. În anul 1948 este arestat din nou şi internat la Jilava, Ocnele Mari şi Sighet,unde moare în anul 1950. Apoi – caz, probabil unic în analele justiţiei din ţările civilizate– este judecat în absenţă (!) la 12 aprilie 1952 pentru articole profasciste şi condamnat la15 ani închisoare şi confiscarea totală a averii. Familiei i se va comunica moartea sa abiaîn 1958 !Profesorul universitar Constantin Buşilă, membrualSocietăţii încă din anul 1910,absolvent – şef de promoţie (1910) al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele, mare energetician,a ajuns prorector al Politehnicii şi decan al Facultăţii de Electromecanică. În perioada 1941-1943 a fost ministru al Lucrărilor publice şi Comunicaţiilor în guvernul Antonescu. În anul1946 Tribunalul Poporului îl condamnă la10aniînchisoare. Moare în penitenciarul dinAiud la 3 februarie 1950.Generalul de divizie Gheorghe Potopeanu, membrualSocietăţii Gazeta Matematicădin anul 1930, a fost ministru al Economiei Naţionale (1941), guvernator al Transnistriei(din 26 ianuarie 1944), ministru de finanţe în guvernul Sănătescu (23 august 1944-13 octombrie1944). A fost arestat în octombrie 1944 şi reţinut trei luni de zile fără proces. Înanul 1948 este rearestat şi condamnat la 5 ani de închisoare pentru crime împotriva păcii,la Jilava şi Aiud. După ispăşirea pedepsei este arestat din nou în 1957, condamnat la 10ani de închisoare pentru spionaj şi înaltă trădare şi încarcerat la Jilava, Piteşti şi Dej. Esteeliberat prin graţiere în 1966. Moare în acelaşi an.