GAZETA MATEMATIC˘A - SSMR

248 Istoria Matematiciişi soluţia problemei se încheie aici.r ′ = r ⇔ k =1⇔ a α +a β +a γ =2⇔ 1 α + 1 β +1 γ = 2 aISTORIA MATEMATICIIDupă osutădeani,laValeaCălugărească(Societatea ,,Gazeta Matematică“ la centenar)Mircea Trifu 1)Acum o sută de ani la Valea Călugărească. S-au petrecut, iată, o sută deani de când a avut loc, la via lui Ion Ionescu de la Valea Călugărească 2) şedinţa redactorilorGazetei Matematice. La capătul acelei memorabile zile de 31 august 1909 s-a luathotărârea definitivă de constituire a Societăţii ,,Gazeta Matematică“, precursoarea de dreptaSocietăţii de Ştiinţe Matematice de azi. Pe pagina a doua a copertei numărului 1, anulXV al Gazetei, număr apărut la 15 septembrie 1909 a fost publicată următoarea notălămuritoare: ,,Cu începere de la 1 septembrie 1909 Redacţia Gazetei Matematice a fosttransformată în Societate, pentru îndeplinirea unor forme legale. Principiile care ne-aucălăuzit 14 ani în publicarea revistei rămân însă aceleaşi şi pe viitor.“Din cei 21 de membri ai societăţii nou înfiinţate, 12 erau ingineri şi 9 profesori.Menţionăm aici inginerii: Tancred Constantinescu, Vasile Cristescu, Andrei Ioachimescu,Ion Ionescu, Mihail Roco (fondatori ai Gazetei Matematice) şi profesorii următori: NicolaeAbramescu, Anton Davidoglu, Traian Lalescu, Dimitrie Pompeiu, Gheorghe Ţiţeica.Argumente pentru înfiinţarea Societăţii. Motivaţiile care au stat la bazaînfiinţării Societăţii au fost mai multe, legate, de exemplu, de soluţionarea unor posibileconflicte cu persoane din afara Redacţiei, de punerea la adăpost a puţinului capital strânspentru tipărirea revistei faţă deoricefeldeîmprejurări nedorite sau de creştere a credibilităţiiîn faţa unor persoane dispuse să facă donaţii şi cărora organizarea ,,patriarhală“nu le inspira suficientăîncredere.A existat însă şi un incident de altă natură, care poate fi ataşat la motivaţiile de maisus. În anul 1904 salariile funcţionarilor publici s-au redus drastic, cotizaţiile la Gazetă seîncasau greu. Unul dintre redactori – profesor de matematică, nu i s-a păstrat numele –a propus – nici mai mult – nici mai puţin – desfiinţarea revistei şi împărţirea capitaluluistrâns, ba chiar şi a cărţilor din bibliotecă.A fost pusă în circulaţie o Declaraţie, care, semnată de o parte dintre redactori,a fost transmisă luiIon Ionescu, pe atunci casier, însărcinat şi cu administrarea revistei.Acesta, consfătuindu-se cu A. Ioachimescu, A. Davidoglu şi Gh. Ţiţeica,carenusemnaserăDeclaraţia, a convocat adunarea redactorilor la Societatea Politehnică, unde declaraţiei dedesfiinţare i-au opus declaraţia celor patru, de continuare. Ion Ionescu, în calitate decasier, avea răspunderea faţă deabonaţi de a le transmite revista până lasârşitul anuluişi nu putea umbla la capitalul existent până la acea dată. Pe de altă parte, o lichidareîn părţi egale nu era echitabilă, redactorii neavând aceeaşi vechime la Gazetă. RedactorulCaton Erbiceanu amărturisit că semnătura i-a fost luată cu rea credinţă, cel care i-a cerutoasigurându-l că toţi membrii redacţiei sunt de acord cu lichidarea. Redactorul Tancred1) Profesor, Secretar general, S.S.M.R2) Via lui Ion Ionescu este, probabil, o moştenire de familie, de la mama sa, Maria-AtinaIonescu, născută Diamandescu, fiica unui podgorean de la Valea Călugărească. Via a fostvândutăîn 1938, când Ion Ionescu a cumpărat casa din strada Răsuri din Bucureşti.(N.A.)