176 Articoleore au murit condamnaţii P i1 ,P i2 ,...,P ik atunci sticla otrăvită arenumărul2 i1−1 +2 i2−1 +...+2 ik−1 .3. Asociem matricii A =[a ij ], matricea B =[b ij ]în care b ij =1dacăa ij este număr par şi b ij = −1 dacăa ij este număr impar (b ij =(−1) a ij).Observăm că matricea A are proprietatea (P) dacă şi numai dacă produsuloricăror două linii L ′ i şi L′ j din matricea B conţine n de 1 şi n de −1,adică2n∑k=1b ik b jk = 0. Deoarece2n∑k=1(b ik ) 2 =2n, oricare ar fi i = 1, 2n, rezultăcă A are proprietatea (P) dacă şi numai dacă B · B t =2n·I 2n .Evidentavemşi B t · B =2n·I 2n ,relaţie care reinterpretată dă aceleaşi condiţii asupracoloanelor matricei B, respectiv asupra coloanelor matricei A.Observaţie. Se poate pune problema: care sunt numerele naturale npentru care există A de dimensiune 2n cu proprietatea (P). Nu ştiu răspunsuldar cred că sunt numai numerele de forma n =2 k ,k∈N.4. Vom prezenta jocul Nim în cazul general. Se dau n grămezi de pietre.Doi jucători ridică alternativ orice număr de pietre dintr-o singură grămadă.Câştigă cel care ia ultima piatră.Vom preciza situaţiile în care câştigătorul este cel care începe jocul saual doilea jucător şi în fiecare caz vom prezenta strategia de câştig.– Dacă avem o singură grămadă, evident că primuljucător câştigă,luând dintr-o dată toate pietrele.– Dacă avemdouăgrămezi avem două cazuri esenţial diferite:a) dacăîn cele două grămezi sunt un număr egal de pietre va câştiga aldoilea jucător: după ridicarea unui număr de pietre de către primul jucător,rămân număr inegal de pietre în cele două grămezi. Al doilea joacă binedacăridică din cealaltă grămadă acelaşi număr de pietre câte a ridicat primul.Astfel primul jucător este în aceeaşi situaţie (număr egal de pietre în fiecaregrămadă). Continuând astfel jocul, la ultima mutare a primului jucător,acesta trebuie să termine una din grămezi după care al doilea ia toate pietreledin a doua grămadă.b) dacă în cele două grămezi sunt numere diferite de pietre, primuljucător câştigă folosind aceeaşi strategie (ridică dingrămada mai numeroasăatâtea pietre astfel ca să rămână număr egal de pietre şi îl pune pe al doileajucător în situaţia de pierdere).– În cazul în care numărul n este cel puţin 3, strategia câştigătoare pentruprimul sau al doilea jucător necesită la fiecare moment scrierea numerelorde pietre din fiecare grămadăîn baza 2.Să presupunem că numerele de pietre N 1 ,N 2 ,...,N n din cele n grămezise scriu în baza doi cu cel mult k cifre. Dacă N i = ε 1·2 k−1 +ε 2·2 k−2 +...+ε k·1,cu ε 1 ,ε 2 ,...,ε k ∈{0,1}, atunci etichetăm grămada respectivă cuk-uplul(ε 1 ,ε 2 ,...,ε k ) ∈{0,1} k . În {0, 1} k sau Z k 2 definim suma modulo 2 care se
V. Pop, Metoda etichetării binare în probleme de combinatorică 177face pe componente după regula0⊕0=1⊕1=0şi 0 ⊕ 1=1⊕0=1(numită uneori şi sumă nim).Arătăm că orice poziţie câştigătoare (pentru jucătorul care urmează lamutare) este orice poziţie în care suma nim N 1 ⊕N 2 ⊕...⊕N n ≠(0,0,...,0)în {0, 1} k şi vom descrie strategia de joc prin care se câştigă. Strategiacâştigătorului este de a lua atâtea pietre dintr-o anumită grămadă astfel casuma nim pe care o lasă pemasăsăfie(0,0,...,0). Într-o astfel de stare,celălalt jucător nu poate evita să-i lase primului tot o situaţie câştigătoare.Avem de demonstrat două lucruri:1) Dintr-o poziţie în care suma nim este (0, 0,...,0), prin orice mutarese ajunge la o stare în care suma nim este diferită de(0,0,...,0).2) Dintr-o poziţie în care suma nim este diferită de(0,0,...,0) putemgăsi o grămadă din care luăm un număr (bine gândit) de pietre ca să ajungemlaopoziţie cu suma nim (0, 0,...,0).Pentru 1) să observăm că dacă grupăm în fiecare grămadă pietrele conformscrierii în baza 2 (de exemplu dacă N i =13=2 3 +2 2 + 1 avem treigrupe: una cu o piatră, una cu 4 pietre şi una cu 8 pietre), atunci sumanim egală cu(0,0,...,0) semnifică faptulcăavemîn toate cele n grămezinumăr par de grupe de 1, număr par de grupe de 2,..., număr par de grupe de2 k−1 pietre. Luând pietre dintr-o singură grămadă desfiinţăm câte o singurăgrămadă de fiecare tip care intrăîn exprimarea numărului de pietre ridicate(de exemplu dacă ridicăm 6 = 2 + 2 2 pietre, desfiinţăm o grupă de2şi ogrupă de4rămânând aceste grupe în număr impar) şi rămân unele grupeimpare deci suma nim nenulă.Pentru 2) să notăm cu S =(ε 1 ,ε 2 ,...,ε k ) ≠(0,0,...,0) suma nim anumerelor N 1 ,N 2 ,...,N n :S =N 1 ⊕N 2 ⊕...⊕N nşi considerăm sumele nim:M 1 = N 1 ⊕ S, M 2 = N 2 ⊕ S,..., M n =N n ⊕S,din care alegem pe cea care rescrisă canumăr în baza 2 este cea mai mică.Dacă aceastaesteM i =N i ⊕Satunci M i
- Page 1 and 2: GAZETA MATEMATICĂSERIA AANUL XXVII
- Page 3: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 7 and 8: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 9 and 10: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 11 and 12: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 13: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 17 and 18: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 19 and 20: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 21 and 22: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 23 and 24: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 25 and 26: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 27 and 28: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 29 and 30: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 31 and 32: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 33 and 34: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 36 and 37: 208 Articolerazele sferei înscrise
- Page 38 and 39: 210 Note Matematice şi Metodice0
- Page 40 and 41: 212 Note Matematice şi MetodiceThu
- Page 42 and 43: 214 Note Matematice şi MetodiceIne
- Page 44 and 45: 216 Examene şi concursuriii) Inega
- Page 46 and 47: 218 Examene şi concursuriconstat
- Page 48 and 49: 220 Examene şi concursuri2. Proble
- Page 50 and 51: 222 Examene şi concursuri=[ (x1a 1
- Page 52 and 53: 224 Examene şi concursuri∀ x ∈
- Page 54 and 55:
226 Examene şi concursuri∫Fie 0
- Page 56 and 57:
228 Didactica MatematiciiProiect di
- Page 58 and 59:
230 Didactica Matematicii2) repreze
- Page 60 and 61:
232 ProblemeÎn realizarea sarcinil
- Page 62 and 63:
234 ProblemeSOLUŢIILE PROBLEMELOR
- Page 64 and 65:
236 ProblemeDacă im(αu a + βu b
- Page 66 and 67:
238 Problemeschimbarea, deci q să
- Page 68 and 69:
240 Problemepentru orice x>0, este
- Page 70 and 71:
242 Problemeunde:După efectuarea c
- Page 72 and 73:
3) 1 α + 1 β + 1 γ = 2 a . Danie
- Page 74 and 75:
246 Problemeşi:Rezultă:( )ω2sign
- Page 76 and 77:
248 Istoria Matematiciişi soluţia
- Page 78 and 79:
250 Istoria MatematiciiRevista s-a
- Page 80 and 81:
252 Istoria Matematiciicaute o alt
- Page 82 and 83:
254 Istoria Matematiciiachitării d
- Page 84 and 85:
256 Istoria MatematiciiSocietăţii
- Page 86 and 87:
258 Istoria Matematiciirezolvarea C
- Page 88 and 89:
260 Din viaţa societăţiitrecere
- Page 90 and 91:
262 Din viaţa societăţiipreponde
- Page 92 and 93:
264 Din viaţa societăţii44. Radu
- Page 94 and 95:
266 Din viaţa societăţii(22) Adr
- Page 96:
268 RecenziiADRIANA DRAGOMIR, LUCIA