GAZETA MATEMATIC˘A - SSMR

M. Trifu, După osutădeani,laValeaCălugărească 249Constantinescu a confirmat, revoltat, că şi el a păţit acelaşi lucru. Pentru a se reveni lacondiţii normale de lucru, la 10 iulie 1904, a fost redactată oCirculară, în care se arăta,printre altele, că ,,...este natural că nimeni nu este dator să facă un sacrificiu pentru carenu are tragere de inimă, dar nu nici nu trebuie ca acesta să formeze o piedică pentru ceicare vor să meargăînainte. Gazeta trebuie să-şi continue apariţiunea în acelaşi mod ca şipână acum“. Cum nu toţi redactorii au trimis răspuns, la 20 august este dată oadouacirculară, cu ton aproape ultimativ: ,,. . . În cazul în care nu vom primi răspuns până la7septemvrie a.c. vă vom considera retras din Comitetul de Redacţie al Gazetei.“Unele răspunsuri s-au păstrat: ,,. . . Chiar dacă s-ar dizolva actuala funcţiune pentrupublicarea Gazetei Matematice, voi face tot ce mi-ar sta în putinţă ca,fără nicioîntârzieresă se înjghebeze o alta“ (Ion Ionescu); ,,Vă rog să mă consideraţi redactor al GazeteiMatematice atâta vreme cât voi fi profesor de matematică“ (Vasile Teodoreanu).Gazeta Matematică a continuat să apară ...Înfiinţarea unei societăţi nu este o treabă uşoară. Pentru obţinerea recunoaşteriilegale a Societăţii, la şedinţa de la Valea Călugărească a fost desemnată o comisie,frmată dinV. Cristescu, A. Ioachimescu, I. Ionescu, T. Lalescu, I. D. Teodor şi G. Ţiţeica,pentru elaborarea statutelor. Forma definitivă a acestora conţine 31 de articole, grupateîn 12 Titluri, ca de exemplu: Art. 2. Scopul Societăţii este răspândirea gustului pentrustudiul ştiinţelor matematice şi îndrumarea cercetări originale relative la această ramurădeştiinţă; Art. 7. Nu există decât o categorie de membri: membri activi.După definitivarea statutelor, pentru recunoaşterea Societăţii ca persoană morală(juridică) a fost alcătuit următorul proiect de lege:Art. Unic. Se recunoaşte Societăţii Gazeta Matematică din Bucureşti calitateade persoană morală în baza statutelor aci alăturate şi care nu se pot modifica decât cuautorizaţiunea Consiliuui de Miniştri.Acesta a fost depus, din iniţiativa parlamentară, de către deputatul de Vlaşca, NicolaeBălănescu, în şedinţa Camerei din 27 martie 910, când s-a cerut şi s-a admis urgenţa.Raportor al legii a fost G. C. Dragu. Legea a fost votatăîn Camera deputaţilor la 5 aprilie1910, cu 61 bile albe şi 3 bile negre.La Senat legea a trecut în toamna aceluiaş an, la 27 noiembrie, cu 45 bile albe şi obilă neagră, raportor fiind G. Cnstantinescu-Romniceanu.Regele Carol I a promulgat legea prin Decretul 3798 din 16 decembrie 1910, publicatîn Monitorul Oficial o săptămână maitârziu.Luând cuvântul în Senat, în favoarea legii, Spiru Haret aarătat că această Societate,,...este o fondaţie ...ştiinţifică dezinteresată, care, nu numai că nu are fonduri, dar, dincontră ,dădinpungaeipentruasusţine Gazeta Matematică. A contribuit mai mult decâtorice altă instituţiune pentru dezvoltarea şi întărirea învăţământului matematic.“Comentând rezultatul votului din cele două camere legiuitoare, Ion Ionescu observa,cu bonomă ironie, că ,,...rezultatele sunt foarte surprinzătoare, dacă negândim câtă lumeeste certată cu matematica încă depetimpulcând o învăţau ca şcolari !“Societatea Gazeta Matematică era, potrivit statutelor, administrată de o Delegaţie,compusă din doi membri, aleşi pe o perioad a de doi ani şi fără drept de realegere imediatăşi un casier, ales pe perioadă de cinci ani, cu drept de realegere. Ceilalţi membri au primitsarcini pe probleme: delegat pentru aritmetică, delegat pentru geometrie, delegat pentrucercetarea notelor şi articolelor etc. Delegat pentru rapoarte a fost numit G. Ţiţeica, ofuncţie în care a stat până lasfârşitul vieţii.Administraţia şi redacţia au rămas, în continuare, în odăiţa din strada Manea Brutarunr. 14 (azi General C. Budişteanu), acolo unde, la 14 octombrie 1894 cinci ingineri(iniţiatorii): Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco şi Ioan Zottu, aupropus înfiinţarea unei reviste de matematică ,,...de care să profite elevii liceelor noastre“.