GAZETA MATEMATIC˘A - SSMR

M. Trifu, După osutădeani,laValeaCălugărească 251Gazetei Matematice“, va remarca Gh. Ţiţeica la inaugurare, în ziua de 27 ianuarie 1935.Cu construcţia Casei perioada ,,nomadă“ a Gazetei şi, implicit, a Societăţii, iasfârşit. Aicise vor ţine de acum toate şedinţele bilunare ale redacţiei,aicisevorstrânge plicurile cuarticole şi probleme.Marele Jubileu din anul 1935. Semicentenarul Gazetei Matematice. Anul1935 este anul primului mare jubileu al Gazetei Matematice: 40 de ani de la apariţiaprimului număr. Apare volumul omagial Gazeta Matematică – 1895 – 1935. Istoric,Învăţăminte, în care redactorii: Gh. Ţiţeica, Ion Ionescu, Andrei Ioachimescu, CristeaMateescu, Gheorghe Buicliu, Ovidiu Ţino, Grigore Zapan fac o amplă şi exactă radiografiea ,,fenomenului Gazeta Matematică“, relevând contribuţia revistei la succesul pe care l-aavut reforma lui Haret, cu secţia reală a liceului. Gheorghe Ţiţeica face prima judecată devaloare asupra Gazetei, apreciind căşcoala matemticăromânească este produsul mai multorfactori: înfiinţarea celor două unversităţi, la Iaşi (1860) şi la Bucureşti (1864), apariţiaprimilor doctori în matemaatică cu teze susţinute la Sorbona (Spiru Haret, ConstantinGogu, David Emmanuel şi apariţia celor două reviste, Recreaţii ştiinţifice la Iaşi şi GazetaMatematică la Bucureşti. La şedinţa festivă, ţinutăîn marele amfiteatru al Politehnicii, aluat parte şi regele Carol al II-lea, careafăcut urarea ca ,,. . . cei 40 de ani împliniţi ...săse împlinească încă de40deori!“În anul 1945, într-o ţară pustiită derăzboi, în condiţiiaustere,estesărbătorit semicentenarulGazetei Matematice. Este publicat volumul ,,Gazeta Matematică (Decada a5-a). Istoric - Învăţăminte“, se bat 502 medalii de argint şi bronz, se emit 400 000 deserii de mărci poştale dedicate evenimentului. Cu prilejul Jubileului Gazetei, aînceput laBucureşti şi s-a sfârşit la Cluj, cel de al 3-lea Congres al Matematicienilor Români, la careau participat 220 de persoane din 30 de oraşe ale ţării. O delegaţie a participanţilor laCongres este primită laCasa Gazetei Matematice din Calea Griviţei, unde li se oferă chiaro gustare. Ion Ionescu, grav bolnav, în imposibilitate de a participa la festivităţi, primeşteacasă, în strada Răsuri, o delegaţie a Societăţii, careîi înmânează medalia jubiliară. . . . Înincinta Institutului de Statistică a fost deschisă Expoziţia Cărţii Româneşti de Matematică.Pe mesele şi pe rafturile Expoziţiei se puteau vedea cele 50 de volume ale Gazetei, dar şiAritmetica lui Şincai sau Calculul diferenţial al lui Culianu, colecţia completă a tezelor dedoctorat susţinute de matematicienii români, cărţi de autori români tipărite în străinătate,cărţi de şcoală, extrase din reviste străine.Într-un raport asupra mersului Societăţii pe anul 1945, prezentat în Adunarea generalădin 25 februarie 1946, aflăm despre dificultăţile financiare aferente devalorizării monedeinaţionale, despre costurile ridicate de tipărire a revistei, dar şi de sprijinul materialacordat Societăţii de către autorităţi, unităţi şcolare, persoane fizice, membri ai Societăţii.Astfel, sunt menţionaţi că au donat 5000 lei N. Abramescu, Valeriu Alaci, N. N. Mihăileanuşi A. Popescu-Zorica. Un grup de elevi din Turnu-Severin au donat 87000 petru tipărirearevistei. În acelaşi scop, donează Liceul din Râmnicu-Sărat suma de 70000 lei, MinisterulEducaţiei Naţionale (ministru Ştefan Voitec) suma de 1000000 lei, Gimnaziul Oituz dinTg. Ocna, suma de 20000 lei.Se sfârşeşte o lume, se naşte o lume. Anul 1949 avea să fieunandemarifrământări pentru Societatea Gazeta Matematică. La 15 mai, cu punctualitatea deja cunoscută,a apărut numărul 9 al revistei Celelalte numere, 10, 11, 12 deşi au fost plătite, n-aumai apărut niciodată. Nu s-a dat nicio explicaţie în legătură cu acest fapt, nemaiîntâlnitpână atunci. Mai mult, a început evacuarea localului din Calea Griviţei, mai mulţi trecătoriocazionali putând observa cum pachetele cu cărţi din biblioteca Societăţii (peste 3400 detitluri) erau aruncate de la etajul întâi diret într-un camion ce staţiona în faţa localului.Constantin Ionescu-Ţiu, custodele bibliotecii şi administratorul localului, a fost nevoit să-şi