GAZETA MATEMATIC˘A - SSMR

260 Din viaţa societăţiitrecere ale unui lanţ Markov, discontinuu, simplu şi omogen; a considerat cazul când dintretoate probabilităţile de trecere, elemente ale unei matrici stochastice, numai unele suntnecunoscute şi a arătat, dând o serie de teoreme, că funcţiile de estimaţie sunt numai corecteşi gausiene; ele devin eficiente numai în cazul studiat de Mihoc. Pentru probabilităţilede trecere inverse ale unui lanţ Markov simplu, omogen, de ordin finit, Dumitru Firescua determinat funcţiile de estimaţie şi a studiat proprietatea de eficienţă şi normalitateasimptotică a acestor funcţii. Pentru cazul unui lanţ Markov simplu, care ia valori pe axareală, D. Firescu a determinat, în colaborare cu Gh. Mihoc, condiţiile necesare şi suficientede îndeplinit de densităţile de probabilitate, pentru ca funcţiile de estimaţie să fieeficiente.Considerând procesele stochastice de naştere şi stingere, generalizare a procesuluistochastic dat de fenomenul mortalităţii şi preocupat de generalizarea acestor procese prinintervenţia postacţiunii (ca în fenomenul invalidităţii), D. Firescu a studiat evoluţia probabilisticăa unui proces de naştere în care intervine o astfel de postacţiune; a calculatprobabilităţile care determină evoluţia ulterioară a procesului. Studiind familii de lanţuriMarkov discrete staţionare cu probabilităţi de trecere strict pozitive, a determinat condiţiilenecesare şi suficiente de îndeplinit de probabilităţi, ca funcţiile de estimaţie să fieeficiente.În urma colaborării cu doctorul în medicină P. Tăutu, a elaborat un model statistic alhematopoezei (procesul de formare a celulelor sanguine în măduva osoasă).A mai colaborat, în realizarea lucrărilor sale, cu G. Theiler şi D. Negoiu, careauapărut în: Analele Universităţii Bucureşti, Comunicările Academiei Române şi în revisteca: Studii şi cercetări matematice sau Revista de statistică.Bibliografie[1] G. Şt. Andonie, Istoria Matematicii în România, vol.3,EdituraŞtiinţifică, Bucureşti,1967.[2] S.Coatu, Mică enciclopedie matematică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.[3] I. Purcaru şi O. Bâsca, Oameni, idei, fapte din Istoria Matematicii, Editura Economică,Bucureşti, 1996.DIN VIAŢA SOCIETĂŢIIŞcoala de vară delaBuşteniA XIII-a ediţie a Cursurilor Şcolii de vară pentru perfecţionarea profesorilor dinînvăţământul preuniversitar s-a desfăşurat, după tradiţie, la Buşteni, în perioada 27 iulie-6 august 2009. După cum se ştie, aceste cursuri organizate de S.S.M.R., au deja oîndelungată tradiţie, ele debutând la sfârşitul anilor ’50 ai secolului trecut (la Săcele) şicontinuând, cu o scurtăîntrerupere în anii ’90, pânăîn zilele noastre.Gazda cursurilor a fost, ca de obicei în ultimii ani, Centrul de Pregătire pentruPersonalul din Industrie, care ne-a asigurat – prin persoana domnului director general IrinelGhiţă şi a subordonaţilor săi – condiţii deosebite, atât în privinţa desfăşurării propriu-zise acursurilor, cât şi în privinţa cazării participanţilor; trebuie menţionat, de asemenea, totalarenovare şi modernizare a grupului alimentar, acesta fiind acum unul din cele mai elegantedin staţiune. Tuturor celor menţionaţi mai înainteleadresăm mulţumirile noastre pentrusprijinul acordat în organizare.Conform regulamentului stabilit de mai mulţi ani, programul zilnic inclusiv sâmbătă–acuprinstreiconferinţe, pentru a acoperi un număr de circa 40 de ore în intervalul 28 iulie-5august, în care s-au desfăşurat cursurile propriu-zise. Spre deosebire de anii precedenţi, la