178 Articoledeci primul jucător câştigă.S ⊕ N 1 =(0,1,0) = 2, S ⊕N 2 =(1,0,0) = 4, S ⊕N 3 =(1,1,0) = 6şi avem 2 < 4 < 6. Vom lăsa în prima grupă doar două pietre şi astfel a douapoziţie este:2:=(0,1,0), 5:=(1,0,1), 7:=(1,1,1), cu S =(0,0,0).Să presupunem că al doilea jucător ia din ultima grupă 6 pietre şirămâne situaţia:2:=(0,1,0), 5:=(1,0,1), 1:=(0,0,1),cu S =(1,1,0) ≠(0,0,0).Avem:S ⊕ 2=(1,0,0) = 4, S ⊕5=(0,1,1) = 3, S ⊕1=(1,1,1) = 7şi 3 < 4 < 7. Mutarea bună estesălăsăm în a doua grămadă trei pietre, decirămâne situaţia:2:=(0,1,0) 3 := (0, 1, 1) 1 := (0, 0, 1),cu S =(0,0,0).Dacă, de exemplu, al doilea jucător ia din grămada a doua două pietrerămâne situaţia:2:=(0,1,0) 1 := (0, 0, 1) 1 := (0, 0, 1),cu S =(0,1,0) ≠(0,0,0).Avem:S ⊕ 2=(0,0,0) = 0, S ⊕1=(0,1,1) = 3, S ⊕1=(0,1,1) = 3şi mutarea bunăestesă eliminăm prima grămadă. Continuarea este evidentă.5. Fie A = {a 1 ,a 2 ,...,a n }şi pentru fiecare submulţime A i ⊂ A definimvectorul caracteristic v i =(x i1 ,x i2 ,...,x in ), i = 1,m, unde x ij =1dacăa j ∈A i şi x ij =0dacăa j ∉ A i .Observăm că:n∑ n∑n∑|A i | = x ik = x 2 ik şi că |A i ∩ A j | = x ik x jk .k=1k=1Deoarece m>n, vectorii v 1 ,v 2 ,...,v m sunt liniar dependenţi în R n ,deci există numerele reale α 1 ,α 2 ,...,α m astfel ca:m∑α i v i =0.i=1Notăm cu I mulţimea indicilor i pentru care α i > 0şi cu J mulţimeaindicilor J pentru care α j < 0şi scriem relaţia sub forma:∑α i v i = ∑ not(−α j )v j =(y 1 ,y 2 ,...,y n ).i∈I j∈Jk=1
V. Pop, Metoda etichetării binare în probleme de combinatorică 179Vom arăta că ⋃ A i = ⋃ A j .i∈Ij∈JFie a k în reuniunea din stânga. Dacă a k ∈ A i atunci x ik =1,α i x ik > 0şi din y k ≥ α i x ik rezultă y k ≠0. Ţinând cont de egalitatea:∑(−α j )v j =(y 1 ,...,y k ,...,y n )j∈Jrezultă că există unv j cu:(v j )x jk ≠0⇔x jk ≠0⇔a k ∈A jşi am arătat o incluziune (cealaltă este simetrică).Observaţie. Numărul m = n + 1 este cel mai mic număr de mulţimicu această proprietate după cum rezultă din exemplul:A 1 = {a 1 }, A 2 = {a 2 },...,A n ={a n } şi ⋃ A i ≠ ⋃ A j .6. Considerăm mulţimile B i = A i = A \ A i , i = 1,m. Cel puţin m − 1din ele sunt nevide şi cum m − 1 >n, conform problemei 5, rezultă că existăI, J disjuncte astfel ca:⋃B i = ⋃ B j ⇔ ⋃ B i = ⋃ B j ⇔ ⋂ A i = ⋂ A j .i∈I j∈J i∈I j∈JNumărul m = n + 2 este cel mai mic cu proprietatea din enunţ, dupăcum rezultă din exemplul:A 1 = {a 1 }, A 2 = {a 2 },...,A n ={a n }, A n+1 = {a 1 ,a 2 ,...,a n }.7. Fie A = {a 1 ,a 2 ,...,a n } şi notăm cu L i ∈{0,1} n vectorul caracteristical mulţimii B i (L i = (α 1 ,α 2 ,...,α n ); α j = 1 dacă a j ∈ B i şiα j =0dacăa j ∉ B i ). Notăm cu M ∈M m,n ({0, 1}) matricea cu liniileL 1 ,L 2 ,...,L m .Condiţia din problemă spune că pentru orice i, j ∈ {1,2,...,n} cui ≠ j, există o linie L k astfel ca pe poziţiile i şi j să avem1. Faptulcăaceastă linie este unicăînseamnă că produsul (scalar) al coloanelor C i şi C jeste 1. Astfel se sugerează ideea de a considera matricea M t · M ∈M n (N)pentru care M t · M = P =[p ij ] i,j=1,nunde p ij = C i C j (produsul coloanelorC i şi C j ). Conform observaţiei făcute p ij = 1, oricare ar fi i ≠ j şi p ii ≥ 1,i = 1,n. Arătăm că p ii ≥ 2, i = 1,n. Dacă am avea un p ii = 1, arînsemna că pe coloana C i avem un singur element nenul, deci un anumitelement a j se găseşte într-o singură mulţime B k ; atunci, din condiţia datăpentru orice alt element a j1 , existăomulţime care conţine pe a j şi pe a j1 , deciaceastă mulţime este B k ;în concluzie B k ar conţine toate elementele din A,încontradicţie cu faptul că B k este submulţime proprie. Astfel M t · M = D + Junde D este o matrice diagonală cu elementele diagonalei strict pozitive şi J
- Page 1 and 2: GAZETA MATEMATICĂSERIA AANUL XXVII
- Page 3 and 4: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 5: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 9 and 10: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 11 and 12: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 13: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 17 and 18: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 19 and 20: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 21 and 22: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 23 and 24: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 25 and 26: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 27 and 28: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 29 and 30: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 31 and 32: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 33 and 34: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 36 and 37: 208 Articolerazele sferei înscrise
- Page 38 and 39: 210 Note Matematice şi Metodice0
- Page 40 and 41: 212 Note Matematice şi MetodiceThu
- Page 42 and 43: 214 Note Matematice şi MetodiceIne
- Page 44 and 45: 216 Examene şi concursuriii) Inega
- Page 46 and 47: 218 Examene şi concursuriconstat
- Page 48 and 49: 220 Examene şi concursuri2. Proble
- Page 50 and 51: 222 Examene şi concursuri=[ (x1a 1
- Page 52 and 53: 224 Examene şi concursuri∀ x ∈
- Page 54 and 55: 226 Examene şi concursuri∫Fie 0
- Page 56 and 57:
228 Didactica MatematiciiProiect di
- Page 58 and 59:
230 Didactica Matematicii2) repreze
- Page 60 and 61:
232 ProblemeÎn realizarea sarcinil
- Page 62 and 63:
234 ProblemeSOLUŢIILE PROBLEMELOR
- Page 64 and 65:
236 ProblemeDacă im(αu a + βu b
- Page 66 and 67:
238 Problemeschimbarea, deci q să
- Page 68 and 69:
240 Problemepentru orice x>0, este
- Page 70 and 71:
242 Problemeunde:După efectuarea c
- Page 72 and 73:
3) 1 α + 1 β + 1 γ = 2 a . Danie
- Page 74 and 75:
246 Problemeşi:Rezultă:( )ω2sign
- Page 76 and 77:
248 Istoria Matematiciişi soluţia
- Page 78 and 79:
250 Istoria MatematiciiRevista s-a
- Page 80 and 81:
252 Istoria Matematiciicaute o alt
- Page 82 and 83:
254 Istoria Matematiciiachitării d
- Page 84 and 85:
256 Istoria MatematiciiSocietăţii
- Page 86 and 87:
258 Istoria Matematiciirezolvarea C
- Page 88 and 89:
260 Din viaţa societăţiitrecere
- Page 90 and 91:
262 Din viaţa societăţiipreponde
- Page 92 and 93:
264 Din viaţa societăţii44. Radu
- Page 94 and 95:
266 Din viaţa societăţii(22) Adr
- Page 96:
268 RecenziiADRIANA DRAGOMIR, LUCIA