180 Articoleeste matricea cu toate elementele egale cu 1. Se arată uşor că determinantulmatricei M t · M este strict pozitiv (mai mult matricea este pozitiv definită:n∑n∑n∑n∑p ij x i x j = d i x 2 i + x i x j = d i x 2 i +(x 1+...+x n ) 2 ,i,j=1i=1i,j=1unde d i > 0, i = 1,n).În concluzie, rangM t · M = n, deci rangM ≥ n şi deoarece rangM ≤ mrezultă m ≥ n.8. Considerăm matricea M ∈ M m,n ({0, 1}) care are pe liniileL 1 ,L 2 ,...,L n vectorii caracteristici ai mulţimilor B 1 ,B 2 ,...,B m şi notăm cuG matricea pătratică G = M·M t ∈M m (R). Elementele sale sunt g ij = L i·L j(produsul (scalar) al liniilor L i şi L j )şi se observăcăg ij = |B i ∩B j | = k, undei ≠ j şi evident g ii = |B i |≥k,i=1,n. Dacă notăm g ii = k + b i , i = 1,n,arătăm că unsingurb i poate fi 0, iar ceilalţi sunt strict pozitivi: dacă prinabsurd b 1 = b 2 = 0 atunci B 1 şi B 2 au fiecare câte k elemente şi, doareceB 1 ≠ B 2 , rezultă căB 1 ∩B 2 are mai puţin de k elemente (contradicţie).Determinantul matricei G este:∣ k + b 1 k k ... k ∣∣∣∣∣∣∣∣∣k k +b 2 k ... k∆ m =k k k +b 3 ... k... ... ... ... ...∣ k k k ... k+b ncare verifică relaţia de recurenţă ∆ m =k·b 1·b 2·...·b n−1 +b n ∆ n−1 şi, înfinal:⎛⎞m∏∆ m = b k + k ⎝ ∏ b k + ∏ b k + ...+ ∏ b k⎠>0,k=1k≠1 k≠2k≠ndeci matricea G = M ·M t are rangul m şi cum rangM ≥ rangG şi rangM ≤ nobţinem n ≥ m.9. Vom trece de la numere întregi la clase de resturi modulo 2. Numerelepare se înlocuiesc cu ̂0 şi cele impare cu ̂1 ca elemente ale corpului Z 2 .Problema cere să arătăm că există liniile L i1 ,L i2 ,...,L ik cu suma:̂L i1 + ̂L i2 + ...+ ̂L ik =(̂0,̂0,...,̂0).Liniile pot fi privite ca elemente ale spaţiului vectorial Z n 2 care estespaţiu vectorial de dimensiune n peste corpul Z 2 . Deoarece m>n, liniilesunt liniar dependente, deci există scalariiα 1 ,α 2 ,...,α m ∈{̂0,̂1}astfel ca:α 1 ̂L1 + α 2 ̂L2 + ...+α m̂Lm =(̂0,̂0,...,̂0).Dacă în relaţia de mai sus nu scriem coeficienţii ̂0 şi rămân doarα i1 = α i2 = ...=α ik =̂1obţinem:̂L i1 + ̂L i2 + ...+ ̂L ik =(̂0,̂0,...,̂0).i=1
V. Pop, Metoda etichetării binare în probleme de combinatorică 18110. Fie A = {a 1 ,a 2 ,...,a n } şi, pentru fiecare submulţime A i , definimvectorul său caracteristic v i =(x i1 ,x i2 ,...,x in ), unde x ij =1dacăa j ∈A i şix ij =0dacăa j ∉ A i , i = 1,m, j = 1,n.Observăm că vectorul caracteristical mulţimii A i1 ∆A i2 este suma modulo 2 a vectorilor V i1 şi V i2 .Considerăm numerele 0 şi 1 ca elemente ale corpului Z 2 , renotate ̂0 şi ̂1,iar vectorii v i ca elemente ale spaţiului vectorial Z n 2 ,careestespaţiu vectorialde dimensiune n peste corpul Z 2 . Problema astfel reformulată cere să arătămcă există vectorii caracteristici ̂v i1 , ̂v i2 ,...,̂v ik cu suma zero:̂v i1 + ̂v i2 + ...+̂v ik =(̂0,̂0,...,̂0).Având m > n vectori (caracteristici) într-un spaţiu vectorial de dimensiunen (Z n 2 ) rezultă că ei sunt liniar dependenţi. Există deci scalariiα 1 ,α 2 ,...,α m ∈{̂0,̂1}astfel ca:α 1̂v 1 + α 2̂v 2 + ...+α m̂v m =(̂0,̂0,...,̂0).Dacă în relaţia de mai sus nu mai scriem coeficienţii ̂0 şi rămân doarcoeficienţii egali cu ̂1, α i1 = α i2 = ...=α ik =̂1obţinem:̂v i1 + ̂v i2 + ...+̂v ik =(̂0,̂0,...,̂0),adică:A i1 ∆A i2 ∆ ...∆A ik =∅.11. Notăm cu L i ∈ {0,1} n vectorul caracteristic al mulţimii B i ,i = 1,m şi notăm cu M ∈M m,n ({0, 1}) matricea cu liniile L 1 ,L 2 ,...,L m .Matricea pătratică G = M · M t ∈M n (R) are pe diagonală numereimpareşiîn afara diagonalei numere pare (g ij = |B i ∩ B j |). Trecând la clasa modulo 2,în Z 2 matricea Ĝ este matricea unitate Îm cu determinantul nenul. G fiindmatricea Gram a vectorilor ̂L 1 , ̂L 2 ,...,̂L m rezultă că vectorii ̂L 1 , ̂L 2 ,...,̂L msunt liniar independenţi în Z n 2 şi atunci m ≤ n.Bibliografie[1] T. Andreescu, G. Dospinescu, Problems from the Bock, XYZ Press, 2008.[2] J. D. Beasley, The Mathematics of Games, Oxford Univ. Press, 1989.[3] M. Eigen, R. Winkler, Law of the Games, Princeton Univ. Press, 1981.[4] M. Kaitchik, Mathematical Recreations, W. W. Norton, 1942.[5] L. Babai, P. Frankl, Linear Algebra Methods in Combinatorics, Dep.Comput.Sci.Univ. Chicago, 1992.[6] B. Lindstrom, Another theorem of families of sets, Ars Combinatorica, 35(1993),123-124.[7] O. Pikhurko, Algebraic Methods in Combinatorics.
- Page 1 and 2: GAZETA MATEMATICĂSERIA AANUL XXVII
- Page 3 and 4: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 5 and 6: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 7: V. Pop, Metoda etichetării binare
- Page 11 and 12: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 13: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 17 and 18: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 19 and 20: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 21 and 22: A. Reisner, Teorema Beatty, şiruri
- Page 23 and 24: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 25 and 26: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 27 and 28: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 29 and 30: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 31 and 32: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 33 and 34: M. Olteanu, Asupra rafinării unor
- Page 36 and 37: 208 Articolerazele sferei înscrise
- Page 38 and 39: 210 Note Matematice şi Metodice0
- Page 40 and 41: 212 Note Matematice şi MetodiceThu
- Page 42 and 43: 214 Note Matematice şi MetodiceIne
- Page 44 and 45: 216 Examene şi concursuriii) Inega
- Page 46 and 47: 218 Examene şi concursuriconstat
- Page 48 and 49: 220 Examene şi concursuri2. Proble
- Page 50 and 51: 222 Examene şi concursuri=[ (x1a 1
- Page 52 and 53: 224 Examene şi concursuri∀ x ∈
- Page 54 and 55: 226 Examene şi concursuri∫Fie 0
- Page 56 and 57: 228 Didactica MatematiciiProiect di
- Page 58 and 59:
230 Didactica Matematicii2) repreze
- Page 60 and 61:
232 ProblemeÎn realizarea sarcinil
- Page 62 and 63:
234 ProblemeSOLUŢIILE PROBLEMELOR
- Page 64 and 65:
236 ProblemeDacă im(αu a + βu b
- Page 66 and 67:
238 Problemeschimbarea, deci q să
- Page 68 and 69:
240 Problemepentru orice x>0, este
- Page 70 and 71:
242 Problemeunde:După efectuarea c
- Page 72 and 73:
3) 1 α + 1 β + 1 γ = 2 a . Danie
- Page 74 and 75:
246 Problemeşi:Rezultă:( )ω2sign
- Page 76 and 77:
248 Istoria Matematiciişi soluţia
- Page 78 and 79:
250 Istoria MatematiciiRevista s-a
- Page 80 and 81:
252 Istoria Matematiciicaute o alt
- Page 82 and 83:
254 Istoria Matematiciiachitării d
- Page 84 and 85:
256 Istoria MatematiciiSocietăţii
- Page 86 and 87:
258 Istoria Matematiciirezolvarea C
- Page 88 and 89:
260 Din viaţa societăţiitrecere
- Page 90 and 91:
262 Din viaţa societăţiipreponde
- Page 92 and 93:
264 Din viaţa societăţii44. Radu
- Page 94 and 95:
266 Din viaţa societăţii(22) Adr
- Page 96:
268 RecenziiADRIANA DRAGOMIR, LUCIA