Aesopicae - Oglinda literara

Trei nuvele cenzuratel-am crezut şi mi-a făcut-o. Ce trebuie să facem?Să-i mai dăm o mie? Sigur că va merge. Şi jubilândîn sinea lui, Jakobi nu observă o maşină cese apropia uşor. Ajunsă în dreptul lui, maşina seopri, portiera se deschise şi cineva îl strigă. Erainspectorul adjunct.– Jakobi, urcă niţeluş! Să discutăm ceva,băiatule, îl invită inspectorul.De nu s-ar fi urcat avea s-o păţească dupăaceea. Puteau să creadă cine ştie ce. Aşa că seurcă. În spate, în afară de inspector, mai era ogorilă, probabil tot apucător de gulere, care coborîsă-i facă loc. Jacobi se urcă. apoi maşina demarăfiresc, de parcă nimic deosebit nu s-ar fiîntâmplat.– Alege, Jakobi, începu inspectorul adjunct.Ori te iau la Pokereşti, ori...– Prefer prima variantă.– Bine, zise inspectorul adjunct, în vreme cefăcu semn şoferului să oprească.– Deseară să fii pe strada Tablelor la numărul9. Te aşteaptă şeful să-i dai socoteală! zise inspectorul,zâmbind cu subînţeles.– Am să vin, zise supus Jakobi.Îi dădură drumul. Într-o casă, cândva fiind aunu cetăţean înavuţit în dauna episcopatului, îlaştepta inspectorul şef al A.C.A.C.-ului.– Şi zii aşa! I-ai mai dat încă o mie ...Da, să trăiţi! Zise Jakobi, întărind minciuna.– Dar cum se face că acest Trică nu şi-a primitnici mia de pokerini, cum ne-am învoit de laînceput, ai? A trebuit să-ţi forţeze mâna, Jakobi.Se poate să ...– Minte, domnule inspector şef... Minte! Euîn...– Să taci! Crezi că nu ştiu cine a fost TrepăduşPrecupeţu? Cine crezi că l-a scăpat din afa-161