Aesopicae - Oglinda literara

Gheorghe Andrei NeaguCÂNTUL IIIAzi m-am întâlnit cu Esop. Era ceva mai josde agora Universităţii. Doi hopliţi îl înşfăcaseră…– Ce-a făcut? i-am întrebat.– Vindea bilete la speculă, îmi răspunserărevoltaţi hopliţii, vrând să treacă mai departe.– Opriţi-vă! am răcnit la ei şi ei se opriră, punândmâna miraţi pe bazoanele prinse de centiron.– Esoape! am strigat şi el parcă dormea.Esoape, ce-ai făcut?– Întreabă-i pe ei. Pe mine mă doare gurasă tot repet acelaşi lucru, Axie.Şi întorcându-mă spre ei, i-am întrebat:– Într-adevăr a vândut bilete?– Noi nu l-am văzut, dar ne-a răspuns obraznic,stând cu mâinile în buzunare şi privinduneprintre plete. Când l-am întrebat ce face acolone-a răspuns „nu ştiu!” şi noi l-am luat…– Şi-ntr-adevăr „nu ştiam” şi nu mi-am bătutjoc de voi. Ce, parcă dacă aş fi ştiut că mă luaţicu voi nu v-aş fi spus: „Merg cu voi şi gata!…”zise Esop. Auzind acestea, hopliţii izbucniră înrâs şi ne lăsaseră-n pace. În jurul nostru se strânserădestui plebei cu chipurile încruntate.44