Aesopicae - Oglinda literara

Trei nuvele cenzurateCÂNTUL IIIIzgonit din Domdaniel, mai mult fugar decâtînvingător, am ajuns acasă.Dar nu puteam s-adorm. Oare greşisempână-ntr-atât încît nu mai aveam nici un crez?După amiază m-am întâlnit cu unul din eleviimei, care, văzându-mă supărat, mi-a spus următoareapoveste:„Poveste”Se spune că nişte credincioşi din Sais, nemaicrezîndîn zeităţile lor şi lăsându-se amăgiţide preoţii lui Pitho, au plecat în număr mare cutrăsurici proprietate personală spre Delfi. Ajunşiîn Creta şi trecând pe la templele de acolo, mulţidin ei s-aleseră cu slujbe frumoase şi rămaseră.Trecând o parte prin Termis, Sunion, Atena,Megara şi Eleusis, doar un singur credinciosajunse rupt ca vai de el la porţile intrării lui Pitho.Iar altă parte, trecând prin Olimpia, Corint şi răspândindu-secare mai de care prin Sparta şi Mesenia,se aranjă în funcţii cu venituri strigătoare.Aşa că, stând Saiteanul în faţa porţii lui Pitho, segândea răbdător, prin câte trecuse şi câte, şi câtde fericit va fi Zeus aflând că el, el a fost singurulcare-a crezut în chemarea divină. Şi nu mare-i fubucuria, când se văzu chemat înlăuntrul templului.Acolo, după ce povesti prin câte trecuse, îispuseră că a venit degeaba. Că Zeus are destuicredincioşi care să-l slujească şi că era mai binedacă făcea şi el ca ceilalţi...73