Aesopicae - Oglinda literara

Gheorghe Andrei NeaguCÂNTUL VI(Poveste cu oameni)„Un om sărac avea un zeu cioplit din lemn.Zilnic sta în genunchi în faţa lui şi-l implora să-lfacă bogat. Zeul de lemn nu zicea nici ba nici da,şi omul sărac rămânea sărac cum fusese.Într-o zi omul sărac se mânie. Apucă zeulde picioare şi îl lovi cu capul de pământ. Capulse sfărmă pe loc şi o mulţime de aur căzu din el.Omul se repezi, culese comoara de pe jos şistrigă:– Ce nătâng şi sucit eşti, stăpâne! Câtăvreme te-am cinstit, nu mi-ai fost de nici un folos.Acum că te-am sfărâmat, mă răsplăteşti cu averemultă”. Această poveste am înfăţişat-o poatepentru a-mi găsi o scuză firii mele, destul de războinice,care începuse să caute prin toate mijloaceleun semn despre Esop. Dar, deocamdată,n-am aflat nimic. Ceea ce pot spune e că începsă-mi îndrept paşii spre Pithia, chiar împotrivaPalmisului şi-a legilor lui. Am nevoie de Esop.Esop trebuie să trăiască liber chiar de va trebuisă dărâmăm toţi zeii din templele lor. Axie dixit.50