Aesopicae - Oglinda literara

Trei nuvele cenzurateCÂNTUL XContinuarea sfârşituluiAjuns în Agora Universitas cu Tirbide şi unhoplit, luat de la colţul străzii mele, după mine,care nu-l slăbeau din ochi pe străin, m-am urcatpe zidul înconjurător şi mulţimea curioasă, începusă se strângă. Am luat cu mine un fel deportavoce, făcut dintr-o scoică uriaşă de la unprieten nauarh, şi am început a grăi:– Cetăţeni ai străvechii aşezări, am venit astăzispre a vă supune vouă spre judecată ceeace mi s-a-ntâmplat astăzi; şi le-am istorisit povesteaatacului de mai înainte. Le-am arătat şi străinulpe care ei l-au silit să urce pe pietrele agoreialături de mine, ca să spună cine este şi de ce afăcut ceea ce a făcut. La început străinul se codi,vrând chiar să fugă, dar Tirbide-l înşfăcă cu mândrieşi curaj, asemenea zeului Ares şi-l urcă pânăla mine.– O, voi, cetăţeni, – începu acesta să zicăsughiţând, printre lacrimi,– nu mă distrugeţi!Dacă voi îmi cereţi să vă spun totul, chiar totul,despre aceste lucruri, mă condamnaţi la moarte.– Te vom apăra! striga poletesul, dezlănţuitşi curios. Te vom apăra!După ce porunci să se facă tăcere, mulţimeatăcu, în sfârşit, iar străinul continuă:– Sunt Eunos, catartisterul de la Pitho, şi recunosctot, ceea ce a spus acest Axie gramateus.Atenţie! Într-adevăr l-am atacat. Dar nu pentrucă am vrut eu. Arhiereul mi-a poruncit să-lomor. Promantis ne-a prezis tuturor că din cauza61