30.05.2014 Views

Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

Zona monumente protejate - Primaria Municipiului Arad

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

deschiderea unui cimitir comun în actualul cartier al funcţionarilor, delimitat de străzile Banu<br />

Mărăcine, Calea Victoriei, Ioan Moldovan şi Voluntarilor.<br />

După anul 1781 numărul construcţiilor creşte, fapt rezultat dintr-un plan întocmit în anul<br />

1797 de inginerul hotarnic Ioan Salix, plan în care apare fosta Piaţă a Peştelui azi Piaţa Heim<br />

Domokos (Forum Venalicum Piscium) ce nu era în conscripţia din anul 1783. Aflată în<br />

vecinătatea străzii Tribunul Axente unde pulsa inima vieţii comerciale a <strong>Arad</strong>ului secolului al<br />

XVIII-lea, această piaţă bine închegată la acea dată era urmarea cerinţei impetuoase de noi<br />

vaduri comerciale pentru oraşul aflat în plină dezvoltare.<br />

Sfârşitul de secol XVIII semnalează în viaţa oraşului prezenţa evreilor care, în ultimele<br />

decenii ale secolului se constituie într-o comunitate puternică care îşi face simţită prezenţa în<br />

viaţa economică.<br />

Puţini la număr în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, semnalaţi în a doua jumătate a<br />

secolului al XVIII-lea în jurul centrului vechi al <strong>Arad</strong>ului, în zona dezafectată a cetăţii şi în<br />

oraşul sârbesc părăsit în număr mare de sârbi, ei îşi construiesc case, o sinagogă din lemn şi pun<br />

bazele unui spital.<br />

La sfârşitul secolului al XVIII-lea <strong>Arad</strong>ul avea cristalizat spaţiul urban central, dar şi intenţii<br />

de dezvoltare.<br />

5) SECOLUL XIX d.C.<br />

Efervescenţa resimţită în domeniul construcţiilor la sfârşit de secol XVIII început de secol<br />

XIX, determină notabilităţile <strong>Arad</strong>ului să anunţe necesitatea elaborării unui plan de<br />

sistematizare pentru a împiedica o dezvoltare haotică a oraşului.<br />

Încredinţându-se inginerului Reiner Iosif elaborarea planului de sistematizare, acesta<br />

stabileşte ca noul centru al oraşului să fie în Piaţa Drapelului (fosta Podgoria) din zilele noastre.<br />

Planul lui Reiner Iosif nu se aplică ca urmare a interdicţiei impuse de cei din cetatea nouă a<br />

<strong>Arad</strong>ului care din motive de siguranţă nu îngăduie construirea în jurul cetăţii pe o rază de 1.896<br />

de metri, cerând totodată demolarea a ceea ce a fost construit în această zonă.<br />

Deşi cererea celor din cetate constituie o frână în domeniul dezvoltării urbanistice s-au găsit<br />

persoane care pe propriul risc au ridicat în zona interzisă edificii, unele de a dreptul<br />

impunătoare, atât pentru uz personal cât şi de importanţă obştească.<br />

În 1812 ia fiinţă Preparandia, iar în 1817 este inaugurat Teatrul Vechi, cel mai vechi tatru de<br />

piatră din ţară<br />

Vizita la <strong>Arad</strong> a împăratului Ferdinand la 10 mai 1818 a însemnat o mare uşurare pentru<br />

mulţi alţi arădeni ce-au construit în zona interzisă, ca urmare a faptului că împăratul a hotărât<br />

reducerea zonei de siguranţă din jurul cetăţii la 400-500 de metri.<br />

Înmulţirea edificiilor construite în urma reducerii perimetrului de siguranţă determină<br />

conducerea oraşului să solicite din nou planuri de sistematizare.<br />

Elaborat în anul 1828 de inginerul Pikuleyi Ludovic noul plan de sistematizare nu ţine cont<br />

de planul elaborat de Reiner Iosif şi stabileşte centrul oraşului, spre care duc toate drumurile în<br />

actuala Piaţă Avram Iancu, a cărui contur se profila tot mai bine având edificii P+1 pe măsura<br />

oraşului începutului de secol.<br />

La 1 mai 1833 ia fiinţă „Conservatorium der Gesellschaft der Musikfreunde” (Conservatorul<br />

asociaţiei iubitorilor de muzică).<br />

În anul 1834 <strong>Arad</strong>ul este ridicat la rang de oraş liber regesc ce aduce un suflu nou,<br />

prerogativele acordate constituind un imbold pentru arădeni.<br />

26<br />

©2008-2009, PROIECT ARAD S.A.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!